Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat joi că Biblioteca Academiei rămâne un "reper intelectual solid", într-o epocă "de marasm şi de incertitudine" pentru cultură, în care cei învăţaţi "sunt daţi la o parte".

"În această epocă de marasm şi de incertitudine pentru cultură, pentru educaţie, pentru creaţia autentică, în aceşti ani de confuzie a valorilor şi de reuşite facile pentru carierişti, în aceşti ani în care se vorbeşte mai mult despre plagiat decât despre realizări, în aceşti ani în care cei învăţaţi sunt daţi la o parte, ca să le ia locul - cum spuneam - carieriştii, Biblioteca Academiei rămâne un reper intelectual solid. Orice creator se uită un pic 'Oare înaintea mea ce a fost? Să nu nu forţez uşi deschise'. Biblioteca oferă răspunsuri în acest sens, iar 'Istoria Bibliotecii Academiei' vrea să răspundă dorinţei savanţilor, intelectualilor, iubitorilor de cultură la aceste întrebări şi să retrezească gustul tinerilor pentru carte", a spus Ioan-Aurel Pop, la lansarea primului volum din "Istoria Bibliotecii Academiei Române".

Preşedintele Academiei a atras atenţia asupra fenomenului abandonului şcolar şi al analfabetismului.

"Într-o perioadă în care vorbim despre analfabetism funcţional, într-un procentaj de 40% - 45%, într-o epocă în care nu prea vorbim despre analfabetismul propriu-zis - sunt români care nu ştiu să citească. Deloc. Sunt români care abandonează şcoala la vârsta de 8 - 9 ani. Şi înainte de a lucra la analfabetismul funcţional, trebuie să lucrăm la analfabetismul propriu-zis, să-i şcolarizăm pe toţi. Ajunsesem la 98% grad de şcolarizare, acum avem 20% abandon şcolar şi neşcolarizare, în ţara lui Alexandru Ioan Cuza, care în 1864 făcea din România a patra ţară din lume cu învăţământ primar de patru clase, obligatoriu şi gratuit", a afirmat Ioan-Aurel Pop.

El a caracterizat lucrarea lansată drept "o mărturie".

"Primul volum e o mărturie. (...) Lumea va putea să vadă astfel câtă efervescenţă spirituală cuprind aceste vechi bolţi şi cum s-a născut creşterea limbii româneşti, care au fost laboratoarele ştiinţei şi cum s-a plămădit arta, toate spre a patriei cinstire, cum se spunea odată şi nu le era ruşine s-o spună celor care o spuneau. Unii au fost membri ai acestui lăcaş. Biblioteca este, prin urmare, şi o poartă a noastră deschisă către lume, o modalitate de adecvare a elitei culturale româneşti la marile curente culturale europene şi universale şi este specificul nostru de promovare a dialogului cărturăresc cu lumea", a încheiat Ioan-Aurel Pop.

Despre contribuţiile Bisericii Ortodoxe Române la dezvoltarea Bibliotecii Academiei Române a vorbit Patriarhul Daniel.

"Cercetarea şi cunoaşterea propriei istorii reprezintă pentru orice instituţie de prestigiu o datorie morală faţă de trecut şi o necesitate pentru prezent şi viitor. Din acest motiv, publicarea unei istorii a Bibliotecii Academiei Române subliniază valoarea colecţiilor sale, pune în lumină cu gratitudine eforturile celor care au lucrat în trecut şi ale celor care le continuă munca în prezent, invitând, totodată, la cercetarea izvoarelor poporului român păstrate în colecţiile sale. (...) Elaborarea şi publicarea unei istorii a Bibliotecii Academiei Române reprezintă o necesitate care reflectă în cuvinte şi imagini istoria culturii, ştiinţei şi spiritualităţii poporului român", a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Întâistătătorul BOR a trecut în revistă numele unor înalţi ierarhi ai Bisericii care au contribuit prin donaţiile făcute Bibliotecii Academiei, prin transferul unor importante colecţii de obiecte de cult, manuscrise şi tipărituri, la dezvoltarea ştiinţei şi conservarea în bune condiţii a patrimoniului naţional mobil.

Patriarhul Daniel a arătat că şi în prezent editurile Patriarhiei Române şi editurile celorlalte eparhii din ţară trimit "în mod consecvent" toate publicaţiile apărute în editurile bisericeşti.

În acelaşi cadru, vicepreşedintele Academiei Răzvan Theodorescu a evidenţiat că Biblioteca Academiei este depozitarul "lingourilor şi a averii naţiei", iar directorul general al Bibliotecii Academiei Române, Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, a mărturisit că lucrarea reprezintă "povestea unui miracol".

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

"Această carte, tipărită în condiţii grafice cu totul speciale, este povestea unui miracol. Ea prezintă naşterea, copilăria şi adolescenţa Bibliotecii Academiei, până la deplina ei maturitate, primii 18 ani de existenţă, vârsta maturităţii la oameni, în care s-a produs miraculoasa transformare a unui cufăr pe cale să se umple de cărţi într-o bibliotecă bogată, modernă, modelată după chipul celor mai mari biblioteci din marile oraşe. De ce un astfel de proiect? Pentru a pune la îndemâna cercetătorilor şi nu numai, precum şi a celor care au grijă de cultura acestei ţări o imagine a tezaurului pe care îl deţinem, spre a-l proteja şi a-l creşte. Cartea pe care o vedeţi este rodul admiraţiei şi recunoştinţei noastre pentru oamenii care, într-un timp al marilor schimbări, au îndrăznit să viseze, au avut ambiţia şi tenacitatea să transforme visul în realitate", a spus Nicolae Noica.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

"Istoria Bibliotecii Academiei Române" este un amplu proiect gândit în 10 volume, care urmează să prezinte, documentar şi analitic, activitatea de peste un secol şi jumătate a celei mai mari şi mai bogate biblioteci din România. Primul volum, dedicat perioadei 1867 - 1885, aduce în atenţie epoca de pionierat şi în acelaşi timp de mare efervescenţă a constituirii şi organizării după principii moderne a unei instituţii cu menire naţională, responsabilă de colectarea, conservarea şi promovarea memoriei spiritualităţii româneşti.

Înfiinţată la 6 august 1867, Biblioteca Academiei Române a sărbătorit recent împlinirea a 155 de ani de activitate neîntreruptă, timp în care şi-a îmbogăţit neîncetat colecţiile, devenind una dintre cele mai importante biblioteci patrimoniale din sud-estul Europei şi un spaţiu de referinţă pentru cercetătorii din întreaga ţară şi din lume. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)