Unul dintre cele mai frumoase conace din judeţul Botoşani, Conacul Alexandrescu din localitatea Guranda, care este inclus pe Lista monumentelor istorice, va fi reabilitat, după ce a fost preluat de un om de afaceri din Bucureşti, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei pentru Cultură Botoşani, Dănuţ Huţu.

Potrivit acestuia, imobilul, care se întinde pe 1.334 metri pătraţi şi care dispune de un teren de 16,48 hectare, inclusiv un lac de două hectare, este considerat o "bijuterie arhitectonică".

"Conacul Alexandrescu de la Guranda a fost construit la sfârşitul secolului al XIX-lea de către familia Alexandrescu, Mathilde şi Mihai Alexandrescu. Este, putem să spunem, o bijuterie arhitectonică, este un stil neoromânesc, dar şi cu influenţe eclectice din arhitectura europeană. Proprietarii erau oameni cu o avere considerabilă. De altfel, acest conac se întinde pe o suprafaţă destul de mare, în apropierea Mănăstirii Guranda. Din păcate, ca şi celelalte conace boiereşti, a fost naţionalizat de regimul comunist şi i s-au dat diferite funcţiuni, cea mai cunoscută fiind cea de spital de pneumoftiziologie. El a a avut destinaţia de spital până după 2010 şi a fost retrocedat urmaşilor fostului proprietar, o persoană de origine austriacă", a afirmat Huţu.

Oficialul de la Direcţia pentru Cultură susţine că acest conac, care are 23 de camere şi cinci băi, ar putea căpăta o destinaţie turistică.

"Din fericire, fostul proprietar a vândut conacul unor persoane din Bucureşti cu posibilităţi financiare destul de importante şi care au început deja documentaţia pentru a fi restaurat şi pus în valoare aşa cum se cuvine, pentru o destinaţie, să zicem aşa, exclusivistă, având în vedere frumuseţea zonei. Cert este că el va fi pus în valoare şi salvat, ceea ce cred că este un lucru benefic şi notabil pentru un monument istoric", a adăugat Huţu.

Conacul Alexandrescu a fost construit la comanda soţilor Mihai şi Mathilde Alexandrescu, o familie de boieri care s-a stabilit în Moldova prin anii 1890.

Moşia familiei Alexandrescu, aflată la 40 de kilometri de Botoşani şi 90 de kilometri de Iaşi, a devenit nu doar reşedinţă, ci şi sursă de venit, domeniul fiind extins cu sute de hectare. Construcţia principală a fost finalizată în 1905, proiectul fiind semnat de un arhitect veneţian. Imobilul împrumută din arhitectura tipică vremurilor, stilul neoromânesc fiind cel mai în vogă la cumpăna dintre secole.

Clădirea cu motive decorative, care îi oferă un aspect aparte, monumental, are ancadramente cu cărămizi, iar balcoanele sunt încadrate în lemn. Moştenitoarea conacului a fost unica fiică a soţilor Alexandrescu, Yvonne (1890-1974), care avea să intre în marea familie Cantacuzino, căsătorindu-se cu Ion Cantacuzino (1888-1954) şi având o fiică, Claudina (născută în 1914).

După exproprierile din cursul anului 1948, conacul a intrat în posesia statului comunist, care, din 1949, a instalat în conacul de la Guranda o unitate spitalicească. Din anii 2000, conacul a revenit moştenitorilor familiei Alexandrescu. AGERPRES/(AS/A- autor: Cristian Lupaşcu, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)