Zece organizaţii europene şi internaţionale care militează pentru libertatea presei şi pentru libertatea de exprimare au trimis o scrisoare deschisă autorităţilor române, solicitând investigaţii "prompte şi independente" în cazul jurnalistei Emilia Şercan.

Organizaţiile semnatare sunt membri ai Media Freedom Rapid Response (MFRR) şi partenerii acestora.

"Astăzi, cele zece organizaţii au trimis o scrisoare deschisă către autorităţile române, prin care cer investigaţii prompte şi independente. Scrisoarea aminteşte faptul că ameninţările şi hărţuirea la adresa lui Şercan au loc pe un fond de agresiuni recente şi presiuni nejustificate împotriva jurnaliştilor şi a lucrătorilor media din România, venite din partea unor politicieni, procurori, poliţişti sau ofiţeri militari", se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

Scrisoarea e adresată prim-ministrului Nicolae Ciucă, ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, inspectorului General al Poliţiei Române, chestorul de poliţie Benone-Marian Matei şi procurorului General al României, Gabriela Scutea.

"Noi, organizaţiile semnatare ale Media Freedom Rapid Response (MFRR) şi partenerii noştri, găsim tulburătoare hărţuirea jurnalistei Emilia Şercan prin publicarea fotografiilor personale sustrase ilegal şi prin presupusa scurgere de informaţii din ancheta penală ce investiga fapta respectivă. Cerem anchetarea promptă şi independentă a ambelor situaţii, precum şi a ameninţărilor precedente adresate lui Şercan", se arată în scrisoare.

Semnatarii menţionează că pe 16 februarie, Şercan a primit un mesaj "dezumanizant" de la o persoană necunoscută, mesaj care a alertat-o cu privire la faptul că cinci fotografii personale făcute acum 20 de ani au fost publicate pe 34 de website-uri cu conţinut pornografic. Următoarea zi, Şercan a făcut o plângere penală referitoare la infracţiunile comise prin sisteme informatice şi la violarea vieţii private. Tot atunci, a pus la dispoziţie organelor de cercetare şi o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook, menţionează sursa citată.

"Pe 18 februarie, Şercan a descoperit că un website din Republica Moldova publicase un articol ce conţinea cele cinci fotografii furate, precum şi captura de ecran ce surprindea mesajul primit pe Facebook Messenger, pusă la dispoziţie doar Poliţiei Române, alături de un scurt comentariu asupra conduitei sale profesionale. Şercan a constatat faptul că articolul fusese publicat la aproximativ 40 de minute după ce părăsise sediul Serviciului de Investigaţii Criminale. Link-ul către articolul respectiv fusese postat ulterior pe 74 de website-uri, în mare parte din România, şi unele din Republica Moldova", se menţionează în document.

Potrivit semnatarilor scrisorii, jurnalista a făcut o nouă plângere penală, referitoare la posibila scurgere de informaţii din ancheta penală şi la violarea vieţii private, la Direcţia Control Intern a Inspectoratului General al Poliţiei Române. Se menţionează că pe 21 februarie, şeful Poliţiei Române, Benone-Marian Matei, i-a prezentat Emiliei Şercan o analiză a modului în care fotografiile s-au răspândit în media, analiză ce ar fi arătat că "poliţia şi subcomisarul atribuit cazului erau în afara oricăror suspiciuni".

"Şercan a catalogat analiza poliţiei drept neplauzibilă şi 'fabricată'. Pe 8 martie, Şercan a descoperit faptul că Direcţia Control Intern trimisese plângerea sa către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, care este o potenţială sursă a scurgerii de informaţii. Ulterior, dosarul a fost transferat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Avem serioase motive de îngrijorare cu privire la hărţuirea lui Şercan, în mod special, şi, în sens general, la implicaţiile asupra libertăţii presei în România, cu atât mai mult cu cât aceste fapte au loc în următorul context: la 18 ianuarie 2022, Şercan dezvăluise într-un articol faptul că prim-ministrul României a plagiat în teza de doctorat. A doua zi, a primit ameninţări cu privire la siguranţa sa personală pe adresa de e-mail profesională, urmate de altele - pe 2 februarie, primite pe Facebook Messenger. Ambele incidente sunt investigate de Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Bucureşti", se mai arată în scrisoare.

Conform organizaţiilor semnatare, acest episod are loc pe fondul altor "agresiuni recente şi presiuni nejustificate" împotriva jurnaliştilor şi a lucrătorilor media din România, "venite din partea unor politicieni, procurori, poliţişti sau ofiţeri militari".

"Comisia Europeană face foarte clar faptul că statele membre 'ar trebui să investigheze şi să urmărească penal toate actele criminale comise împotriva jurnaliştilor, fie ele efectuate online, sau offline, într-o manieră imparţială, independentă, eficientă, transparentă şi în timp util', după cum este subliniat şi în recenta Recomandare privind asigurarea protecţiei, siguranţei şi susţinerii jurnaliştilor şi a altor profesionişti media din Uniunea Europeană, 'pentru a se asigura că drepturile fundamentale sunt protejate şi justiţia este făcută prompt în cazuri particulare şi pentru a preveni apariţia unei 'culturi' a impunităţii în ceea ce priveşte atacurile împotriva jurnaliştilor'", se mai arată în documentul amintit.

Se precizează, de asemenea, că pe 8 martie, partenerii MFRR, împreună cu ActiveWatch, au cerut autorităţilor române să se asigure că plângerile depuse de Emilia Şercan sunt investigate "cu promptitudine şi diligenţă", dar că nu a existat un răspuns.

Documentul este semnat de: ActiveWatch, ARTICLE 19, Centrul pentru Jurnalism Independent, Coaliţia pentru Femei în Jurnalism, Centrul European pentru Libertatea Presei şi Mass-Media, Committee to Protect Journalists (CPJ), Free Press Unlimited, Institutul Internaţional de Presă, OBC Transeuropa (OBCT), Reporteri Fără Frontiere (RSF). AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ady Ivaşcu)