Un număr de 50 de monede de argint din secolul XVIII, emise de sultani otomani şi Republica Ragusa, au fost descoperite pe raza comunei Stoeneşti, judeţul Giurgiu, la marginea unui drum străvechi situat într-o zonă acoperită cu gunoaie contemporane, de un pasionat căutător de comori, dotat cu un aparat de căutat metale.

"La finalul săptămânii trecute, pe raza comunei Stoeneşti, judeţul Giurgiu, a fost descoperit un tezaur de monede de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, de către un pasionat căutător de metale. Dat fiind numărul mare de monede descoperite, acesta a luat legătura cu autorităţile judeţului şi astăzi monedele se află la Muzeul Judeţean Giurgiu, urmând să fie expertizate de istorici din capitală", a declarat joi directorul Muzeului Judeţean Giurgiu, Gabriel Dumitru, într-o conferinţă de presă.

Tezaurul ar fi fost îngropat în pământ într-o ulcică de lut, la marginea unui drum care ducea spre capitală şi pe care, în trecut, mulţi tâlhari atacau şi jefuiau.

"Monedele sunt din argint, aparţin Imperiului Otoman şi Republicii Ragusa, din cele aproximativ 50 de monede, 45 sunt otomane de la sultanii Mustafa al III-lea şi Selim al III-lea care au domnit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, iar monedele lor au avut putere de circulaţie. Foarte probabil ele provin din soldele ostăşeşti într-o vreme în care, pe aici, războiul era cam cum este acum în Ucraina şi, de fapt, cu asta vă spun şi presupunerea îngropării tezaurului. Pe atunci nu existau alte formule de a-ţi ascunde banii, decât punându-i într-o ulcică şi ulcica îngropând-o în pământ. Acum avem de-a face cu un caz fericit pentru cei care folosesc detectorul de metale că a fost găsit un întreg tezaur pentru că în alte situaţii găsesc doar o bucăţică de metal. La locul găsirii tezaurului erau şi nişte fragmente ceramice care susţin această idee că nu au fost undeva aruncate, ci îngropate cu intenţie (...) Prin numărul monedelor, în epocă însemna ceva, adică nu era costul unei perechi de cizme, ci al unei moşioare. Sunt cataloage internaţionale, iar colegii de la Bucureşti, după curăţarea lor, ne vor putea spune mai multe", a declarat muzeograful Emil Păunescu.

Monedele au fost descoperite de Mihai Ciucur, un bărbat în vârstă de 37 de ani din Bucureşti, somelier de meserie, dar pasionat de istorie din copilărie şi care petrece mult timp în natură căutând comori.

"Deţin un aparat de căutat metale din 2021, totul este legat de pasiune pentru că încă de copil am avut această pasiune legată de istorie (...) Acum ies cu soţia şi copilul foarte des în natură şi căutăm metale. A fost prima dată când am mers în zona aceea. M-am uitat pe hărţi şi aşa am regăsit anumite zone. În zona unde le-am găsit este o vale şi un fost drum foarte, foarte vechi care ducea dinspre Giurgiu spre Bucureşti, pe acel drum stăteau tot timpul tâlhari şi îi jefuiau pe cei care treceau pe acolo. Monedele le-am găsit la câţiva metri de acest drum. Am parcat maşina, pe deal erau foarte foarte multe gunoaie contemporane, cum se regăsesc acum în majoritatea pădurilor, şi încercând să folosesc detectorul de metale şi dând la o parte plastice, cutii am avut un semnal. Soţia îmi spunea să plecăm pentru că zona era prea murdară, dar după acel semnal am săpat, cam 20 de centimetri, am reuşit să am un semnal mult mai bun şi atunci am săpat cu foarte mare grijă, iar în momentul în care am dat pământul la o parte s-au văzut primele două monede, una din Republica Ragusa şi alta otomană. Le-am scos de acolo, mi-am sunat prietenii, apoi am regăsit din nou semnal, am săpat cu grijă şi le-am găsit pe toate celelalte, nu mă aşteptam să fie aşa multe la un loc. Atunci am început să sun autorităţile pentru că în momentul în care găsim mai mult de şapte monede este considerat un tezaur, iar astăzi monedele se află la Muzeul Judeţean Giurgiu", a declarat, pentru AGERPRES, căutătorul de comori Mihai Ciucur.

El spune că atunci când găseşte un tezaur trăieşte o bucurie foarte mare şi de aceea nu se aşteaptă la o recompensă materială pentru comoara găsită şi consideră că arheologii şi muzeografii care duc munca de zi cu zi în domeniu ar trebui ajutaţi mai mult în activitatea de căutare chiar de către cei pasionaţi de istorie.

"Fac acest lucru dintr-o satisfacţie morală şi sufletească şi pentru că la rândul meu pot să las în urma mea ceva copiilor şi celor care vor să afle mai multe. Este un extaz total în momentul în care găseşti un obiect, mai ales de aşa natură. Bucuria e mai mare decât o parte financiară şi nu mă aştept la o recompensă financiară", a completat Mihai Ciucur.

Căutătorul de comori îndrăgostit de istoria judeţului Giurgiu spune că a mai găsit în judeţ şi o drahmă dacică pe care a predat-o, de asemenea, Muzeului Judeţean.

Directorul Muzeului Judeţean Giurgiu a spus că în cazul căutătorilor de comori legea prevede că aceştia pot primi o recompensă materială în schimbul artefactelor descoperite, dar această prevedere nu este imperativă, iar muzeul nu dispune de fonduri pentru astfel de recompense, însă ordonatorul principal de credite, Consiliul Judeţean Giurgiu, ar putea suplimenta fondurile în astfel de situaţii.

În urmă cu doi ani, în judeţul Giurgiu au mai fost găsite cinci monede, iar descoperirea prezentată joi, de 50 de monede, este cea mai mare din ultimii ani.

La Muzeul Judeţean Giurgiu există o colecţie de zece mii de monede. AGERPRES / (AS - autor: Camelia Bigan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dãdârlat)

Sursa foto: Muzeul Teohari Antonescu Giurgiu / Facebook