Penitenciarul din Oradea a fost, în perioada 1945-1977, o unitate de detenţie cu un regim sever, chiar mai dur decât cel de la Aiud, cum afirmau unii dintre deţinuţi politic, a declarat, miercuri, muzeografa Cristina Puşcaş, de la Muzeul Ţării Crişurilor (MTC), care aminteşte că 9 martie este Ziua Foştilor Deţinuţi Politic.

Printre cei care au fost închişi la Oradea se numără Arsenie Boca, Arlette Coposu, soţia seniorului Corneliu Coposu, episcopul greco-catolic de Oradea Iuliu Hirţea, Ion Ioanid sau părintele Nicolae Bordaşiu.

"Foştii deţinuţi politici din România pot fi asemuiţi celor 40 de mucenici, îndurând şi ei, în perioada comunistă, cumplite suplicii, torturi şi schingiuiri în lungul lor periplu prin închisorile Gulagului românesc în care au fost aruncaţi pentru că au luptat împotriva regimului ateist de sorginte sovietică", spune Dr. Cristina Liana Puşcaş.

Potrivit muzeografei MTC, printre zecile de mii de români care au cunoscut temniţele comuniste, bihorenii au ocupat şi ei un loc de frunte pe lista românilor care au cunoscut temniţele comuniste în prima parte a regimului comunist. Conform datelor specialiştilor, numărul victimelor din judeţ clasa Bihorul în primele 10 locuri, cu un procent de 1,4%, procent rezultat în urma studierii fişelor matricole penale.

"Penitenciarul din Oradea a fost, între anii 1945-1977, unul dintre unităţile de încarcerare cu un regim sever, unii dintre deţinuţi considerând că la Aiud 'tot era de o mie de ori mai bine decât la penitenciarul Oradea'. Printre cei care au trecut pragul închisorii de pe Criş se numără Arsenie Boca, Arlette Coposu, soţia seniorului Corneliu Coposu, episcopul greco-catolic de Oradea Iuliu Hirţea, episcopul romano-catolic de Bucureşti Joseph Schubert, Gheorghe Rizea, soţul Elisabetei Rizea, Lucreţia Jurj, din grupul Teodor Şuşman, femeile din lotul Arnăuţoiu, Remus Radina, Ion Ioanid, părintele Nicolae Bordaşiu şi mii de alţi martiri", a relatat Cristina Puşcaş.

Ea menţionează că întreaga perioadă de detenţie a fost una de grea încercare: foamea, frigul şi frica - dominante în universul concentraţionar comunist - au pus stăpânire asupra celor pe care regimul i-a calificat ca "duşmani ai poporului". Metodele folosite asupra deţinuţilor de la Oradea au mers de la intimidări, şantaj, lipsa asistenţei medicale, bătăi cumplite, izolare la "Neagra" - celula de pedeapsă, până la execuţii în miez de noapte. Ani de zile, arestaţii au fost închişi în celule supra-aglomerate, cu paturi de beton sau priciuri, fără pernă, pătură sau cearşaf. Regimul alimentar a fost unul slab caloric şi se limita la varză, cartofi, arpacaş şi fasole.

Muzeografa arată că şi odată eliberaţi din "mica închisoare", foştii deţinuţi politic au fost nevoiţi să se adapteze noilor condiţii de viaţă din "marea închisoare", care era România comunistă. Conform acesteia, Maria Popa (căsătorită Tarcea), din Beiuş, arestată pe 8 iunie 1948 şi eliberată după un an şi 3 luni, povestea că, după ce i s-a dat drumul, "acasă era mai rău decât în închisoare". "Nu vorbea nimeni cu noi în oraş. Colegi, prieteni treceau pe partea cealaltă. Dacă vorbea cineva cu noi, îi chema la Securitate să-i întrebe ce am spus", relata Maria Popa Tarcea.

Harta unităţilor din sistemul concentraţionar comunist cuprinde 240 unităţi de detenţie, între care 44 de penitenciare, 61 de locuri de anchetă, depozit şi surghiun, 72 de lagăre de muncă forţată, 63 de centre de deportare şi domicilii obligatorii, 10 aziluri psihiatrice cu caracter politic. Pe aceeaşi hartă mai figurează şi 93 de locuri de asasinate, gropi comune, lupte cu Securitatea soldate cu morţi. Se adaugă la această geografie sumbră mai mult de 100 de sedii regionale, raionale/judeţene, unde se desfăşurau anchetele Securităţii, rezultând un total de aproape 450 locuri de detenţie sau reprimare.

Data de 9 martie a fost declarată prin Legea nr. 247/2011 ca Ziua Foştilor Deţinuţi Politic, zi consacrată în calendarul ortodox şi greco-catolic ca sărbătoare a celor 40 de Mucenici din Sevastia. AGERPRES / (AS - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Muzeul Tarii Crisurilor (MTC) Oradea