Un cuţit de aruncat ''kulbeda'', adus de exploratorul Franz Binder la întoarcerea din călătoria sa din Africa la mijlocul secolului al XIX-lea, este expus la Muzeul Municipal "Ioan Raica" din Sebeş.

"Printre piesele spectaculoase aduse de Franz Binder la întoarcerea din călătoria sa în Africa se numără şi cuţitele 'kulbeda'. Acestea sunt arme de aruncat şi erau întâlnite în număr mare din Sudan şi până în Gabon, precum şi în vastul bazin al fluviului Congo. Folosite ca arme, ele erau aruncate, la fel ca un bumerang, până la distanţe de aproximativ 50 de metri, în încercarea de a provoca răni cât mai grave inamicilor. Puteau fi utilizate şi în ritualuri de sacrificii, dar şi ca monedă de schimb, ca în cazul membrilor tribului Tummok, care nu acceptau altceva în schimbul grânelor lor decât astfel de arme. De asemenea, puteau servi şi ca simboluri ale puterii", se arată într-un comunicat, transmis duminică AGERPRES, de Centrul Cultural "Lucian Blaga" Sebeş şi Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş.

Potrivit sursei citate, există două tipuri de astfel de cuţite, cu numeroase variante şi subvariante, cel mai simplu fiind cel în forma literei "F", căruia îi aparţine şi exemplarul din colecţia muzeului din Sebeş.

Dată fiind morfologia piesei, cel mai probabil cuţitul provine din zona înălţimilor Tabi, situate între cele două izvoare ale Nilului şi ocupată de tribul Ingessana, teritoriu pe care Franz Binder l-a explorat la jumătatea secolului al XIX-lea, se precizează în comunicat.

Confecţionat din fier prin forjare, cuţitul expus are forma unui topor cu coada uşor curbată. Mânerul armei a fost îmbrăcat cu o ţesătură din pânză roşie, peste care s-a realizat, din fibre textile răsucite, împletite şi înnodate, un manşon care îl face mult mai ergonomic. În partea superioară a mânerului există o mică extensie metalică, un pinten orientat spre exterior, servind, probabil, şi ca gardă. Partea activă a armei cuprinde pintenul şi restul cozii care se termină sub forma unui spin răsucit spre stânga, sub care se găseşte lama ce are aspectul unui cioc de pelican. Întreaga suprafaţă a cuţitului este brăzdată de canale, iar muchiile, cu excepţia celor ale mânerului, sunt foarte bine ascuţite.

Franz Binder (n. 1.09.1820, Sebeş - d. 11.04.1875, Vurpăr) a fost un explorator transilvănean care, la jumătatea secolului al XIX-lea, a călătorit de-a lungul cursului Nilului, de unde, în 1862, s-a întors în oraşul natal cu o bogată colecţie de arme, podoabe, instrumente muzicale, obiecte de uz gospodăresc, provenind din zonele pe care le-a vizitat.

Motivul călătoriei sale a fost căutarea fratelui său vitreg, Samuel Mauksch, care era angajat în serviciul militar egiptean.

Aventurier din fire şi pasionat călător, Franz Binder a plecat în căutarea acestuia, ajungând în anul 1840 la Istanbul, ulterior cutreierând o mare parte din Asia Mică, trecând prin Smirna, Rodos, Cipru, Locurile Sfinte şi mănăstirile din Palestina, de unde şi-a continuat drumul prin Damasc, spre Beirut, Alep şi Bagdad. Nereuşind să dea de urma fratelui său, Franz Binder s-a întors spre Alep cu o caravană, iar de acolo a plecat către Egipt. În iunie 1850 ajungea la Alexandria, plecând, la scurt timp, spre Cairo, unde a lucrat ca măcelar, cofetar, iar la un moment dat s-a ocupat chiar şi cu fabricarea berii.

Animat de dorinţa de a explora, el a devenit conducător de caravane la o companie comercială şi a efectuat opt călătorii între Cairo şi Khartoum, actuala capitală a Sudanului.

Pentru o perioadă, s-a stabilit în Khartoum, unde a fost funcţionar al unei companii comerciale, iar apoi, începând cu anul 1857, a fost numit viceconsul al Imperiului Austriac.

Întors în Transilvania în 1862, prin expoziţiile pe care le organiza în diferite localităţi, le-a oferit compatrioţilor săi posibilitatea să admire obiectele pe care le-a adus din Africa.

În anul 1864 a cumpărat un domeniu în localitatea Vurpăr, lângă Vinţu de Jos, unde şi-a întemeiat o familie şi s-a ocupat de agricultură.

Încă din timpul vieţii, a donat impresionanta sa colecţie Societăţii Transilvane pentru Ştiinţe Naturale din Sibiu şi Gimnaziului Evanghelic din Sebeş, o parte a acesteia putând fi admirată la Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş, mai arată sursa citată. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş