Vreme de circa jumătate de secol, între anii 1920-1970, "păretarele" din casă - bucăţi de pânză pe care erau cusute diferite imagini şi texte - au fost una din cele mai utilizate metode de transmitere a mesajelor de dragoste, cu un rol asemănător reţelelor de socializare din prezent.

"Păretarele reprezentau în trecut gândurile, sentimentele şi încurajările femeilor, pentru ele şi pentru familia lor, şi sunt oarecum similare cu unele mesaje care sunt postate acum pe Facebook. Singura diferenţă este că aceste mesaje erau cusute pe pânză şi erau amplasate în diferite locuri din casă, la vedere", precizează, pe site-ul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, muzeograful Olimpia Mureşan.

Potrivit acesteia, un subiect foarte des întâlnit în textele "păretarelor" este dragostea: "I-am mărturisit unui trandafir că te iubesc/ Îl aleg pe cel mai frumos şi ţi-l trimit ţie!", "Fără tine viaţa mea nu ar fi aşa de frumoasă/ Îţi doresc draga mea să ai o viaţă lungă", sau "Ţi-a mai spus cineva că cel mai frumos cuvânt este numele tău?".

Unele mesaje sunt chiar de cerere în căsătorie: "Scumpa mea te iubesc/ Cu tine mă căsătoresc; Ţi-am adus această floare şi o inimă iubitoare/ Dă-mi şi tu mâna ta şi să fii soţia mea!".

Muzeograful apreciază că multe dintre femei alegeau, când cumpărau păretarele de la târg, tocmai acele texte care ar fi putut să fie un îndemn uşor voalat pentru bărbaţii lor.

"Păretarile astea le cosem noi fetile. Cumpăram jolju di la coperativă din sat. O fost apărută hârtie aşe ca ziarile cu modele şi cu indigo copiem pă pânză. Modelile le făcem noi, ce gândem noi şi după ace, dacă ne plăce cum îi, dacă nu, mai şterjem şi adăugam altceva. Când gândem noi că îi bine, atunci cumpăram indigou şi punem hârtia pă care am desenat deasupra punem indigou şi jolju îl punem dedesubt şi să copia. Apoi cumpăram aţă şi cosem şi mesajile le scriem ce ne tuna nouă. Avem caiet cu amintiri şi luam de acolo. Alea care aveu drăguţ scrieu mai mult mesaje de dragoste", susţine Cuc Sofia, din Drighiu, într-un interviu acordat Olimpiei Mureşan.

Muzeograful a precizat, pentru AGERPRES, că astfel de "păretare" au au fost prezente în casele sălăjenilor în perioada 1920-1970, existând situaţii în care ele mai pot fi găsite şi în prezent în gospodăriile cu persoane vârstnice.

Muzeul din Zalău a achiziţionat recent 20 astfel de "păretare", ce urmează a fi prezentate într-o expoziţie, în cursul lunii aprilie. AGERPRES/(AS - autor: Sebastian Olaru, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)