Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat miercuri că sărbătorirea Zilei Mondiale a Limbii Elene reprezintă o îndatorire pentru prestigiosul for, subliniind că este vorba de "limba unei mari culturi, căreia Europa îi datorează toată cultura sa medievală şi modernă".

"Chiar dacă sărbătoarea nu este veche pentru noi, ea reprezintă o îndatorire pentru această instituţie. Primul scop pentru care a fost creată Academia Română, în anul 1866, a fost cultivarea, dezvoltarea şi promovarea limbii române ca factor identitar. Prin urmare, sub această cupolă istorică, cultivarea, cunoaşterea şi promovarea limbilor europene reprezintă, într-adevăr, o îndatorire. Iar limba elenă este limba unei mari culturi căreia Europa îi datorează toată cultura sa medievală şi modernă", a spus Pop.

Ioan-Aurel Pop a apreciat că, graţie apariţiei volumului bilingv "Tetralog poetic greco-român", "puntea dintre cultura română şi cultura greacă, inaugurată demult în timp, continuă prin eforturile comune în acest moment".

"Ştiu că, astăzi, în toată Grecia şi în toată lumea unde trăiesc greci, în diaspora aceasta mare, e o sărbătoare mare a limbii elene. Îngăduiţi-mi să îi felicit pe toţi vorbitorii de limbă elenă, pe dumneavoastră, să vă urez multe sărbători de acest fel în viitor, cu asigurarea că Academia Română va fi mereu o gazdă bună", a încheiat preşedintele Academiei.

Ziua Mondială a Limbii Elene a fost sărbătorită, miercuri, în Aula Academiei Române, prin lansarea volumului bilingv "Tetralog poetic greco-român", în care se regăsesc, alături de creaţii semnate de doi poeţi greci, Spyros Kokkinakis şi Antonis Fostieris, şi poeme de Ana Blandiana şi Ion Pop.

Ambasadoarea Republicii Elene în România, Sofia Grammata, a subliniat cu acest prilej că lucrarea lansată "ne dă prilejul să savurăm creaţii a patru distinşi poeţi contemporani (...) într-un tablou plastic unde peneluri diferite şi viguroase nuanţează în toate tuşele de pe paleta cuvintelor limbilor greacă şi română".

Un elogiu al limbii greceşti a transmis prin mesajul său secretarul general pentru grecii din diaspora, Ioannis Crysoulakis.

"Limba, dragi prieteni, este identitate. Limba greacă este identitatea noastră, rădăcina noastră, moştenirea noastră spirituală şi culturală imaterială, legătura indestructibilă pentru grecii din diaspora, conaţionalii noştri. Limba greacă este cordonul ombilical netăiat cu maica Grecie. Este binecuvântarea mamei, povestea, rugăciunea, bocetul, cântecul de leagăn, proverbul, înţelepciunea laconică a strămoşilor. Este mângâierea, forţa motrice, scândura de salvare în dificultăţi şi trambulina pentru progres", a transmis Crysoulakis.

Secretarul general pentru grecii din diaspora a subliniat că instituţia pe care o conduce "sprijină orice strădanie care priveşte învăţarea limbii greceşti, păstrarea şi întărirea identităţii grecilor din străinătate, promovarea limbii greceşti ca frontispiciu al forţei paşnice a ţării în exterior şi ca avantaj de bază al diplomaţiei culturale".

Preşedintele Uniunii Elene din România, deputatul Dragoş Gabriel Zisopol, absent de la eveniment din cauza infectării cu COVID-19, a reamintit, într-un mesaj, importanţa sărbătoririi, din 2019, în România, a Zilei Mondiale a Limbii Elene.

"Familiarizarea cu istoria şi utilizarea limbii elene permite accesul la esenţa culturii greceşti, fundamentul civilizaţiei europene. Continuitatea limbii elene, vorbită în Elada fără întrerupere de mai mult de 40 de secole, de 28 de secole folosind acelaşi alfabet, i-a permis culturii greceşti să contribuie şi să-şi aducă în continuare aportul esenţial la patrimoniul cultural mondial. În acest context, cuvintele şi faptele noastre nu vor fi niciodată de ajuns pentru a cinsti cum se cuvine Ziua Mondială a Limbii Elene şi a-i preţui pe cei ce o slujesc sub diverse forme în Grecia şi în afara ei", a transmis Zisopol.

Apărut la Editura Omonia din Bucureşti, volumul "Tetralog poetic greco-român" cuprinde selecţii din opera a doi poeţi români, Ana Blandiana şi Ion Pop, membri ai Academiei Române, şi a doi poeţi greci, Spyros Kokkinakis şi Antonis Fostieris, dorind să promoveze lirica contemporană din cele două ţări şi să contribuie la dezvoltarea relaţiilor de colaborare culturală.

Cartea, prefaţată de acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, a fost prezentată de prof. univ. habil. Tudor Dinu, de la Secţia de Studii Neoelene a Facultăţii de Limbi Străine, Universitatea din Bucureşti, şi de cele două traducătoare, Elena Lazăr şi Edith-Adriana Uncu.

Alături de alte demersuri, volumul lansat creează premisa recâştigării de către literatura română a unei "surse de îmbogăţire a inspiraţiei cu sugestii venite dintr-un areal atât de apropiat nu doar geografic, ci cultural, în ciuda unei cenzuri istorice de aproape două veacuri", a spus Tudor Dinu.

În cadrul evenimentului, organizat de Academia Română şi Ambasada Republicii Elene la Bucureşti, cei patru poeţi au citit din opera lor, Antonis Fostieris fiind prezent online, de la Atena.

Sărbătorită la data de 9 februarie, Ziua Mondială a Limbii Elene marchează comemorarea poetului naţional grec Dionysios Solomos, autorul poemului "Odă libertăţii", devenit imnul naţional al Republicii Elene. În România, această sărbătoare are loc începând cu anul 2019, fiind instituită prin Legea nr. 204/2018, şi are ca scop păstrarea tradiţiilor, culturii şi limbii elene. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO