"Am observat că, în ultima vreme, comisarii de la Bruxelles şi Strasbourg cer statelor din Comunitatea Europeană să cedeze ceva, un procent oarecare, din suveranitatea naţională, pentru ca mecanismul Comunităţii, în care am intrat cu bucurie şi cu mari speranţe acum 15 ani, să poată funcţiona. Sunt probabil raţiuni superioare, urgente, inevitabile, care pot justifica această solicitare în domeniile economiei, justiţiei, politicii, administraţiei. Nu le pot discuta, pentru că nu am competenţa necesară. Ce pot să spun însă - şi o să spun cu oarecare apăsare - este că o cultură, care este opera unei tradiţii spirituale, creaţia unei limbi specifice, nu poate ceda nimic din suveranitatea ei. Şi nu ar trebui să ceară cineva acest lucru. Cum un 'europenist' n-ar trebui să ne ceară nouă, europenilor, să renunţăm la religia, la familia, la Moş Crăciunul nostru şi la tot ceea ce am păstrat în tradiţiile noastre", a spus Simion, în cuvântul rostit în Aula Academiei Române, cu prilejul sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale.

Simion a pledat însă pentru sincronizarea cu mişcarea de idei din lumea postmodernă, afirmând că nu trebuie să îmbrăţişăm nici poziţia "europeniştilor radicali", care cer renunţarea la suveranitatea naţională sau la o parte din ea, şi nici la cea a "antimoderniştilor", care solicită închiderea frontierelor spiritului naţional şi cultivarea unică a spiritului local.

"Este poate inutil să vă mai spun că niciuna din aceste soluţii, pentru că într-o societate numerică, aşa cum se numeşte tot mai mult societatea în care trăim astăzi, aşa cum este lumea postmodernă, adică o lume dominată de tehnologiile de vârf şi de ideologii, localismul este condamnat să piardă războiul înainte de a-l începe. Nici globalismul nediferenţiat, radical, nu mi se pare, când este vorba de cultură, o soluţie acceptabilă. (...) Să spunem doar că o cultură naţională trebuie - insist, subliniez - să se sincronizeze şi este necesar, în continuare, ca noi românii să milităm în acest sens, cum au făcut şi înaintaşii noştri, de la Maiorescu şi Eminescu, până la marea generaţie a lui Lovinescu, Arghezi şi George Călinescu. Trebuie, repet, să facem acest lucru, să ne sincronizăm cu mişcarea de idei din lumea postmodernă, dar nu, în niciun caz, iarăşi subliniez, nu trebuie să renunţăm la ceva ce este propriu unei culturi naţionale", a mai spus Eugen Simion.

Academia Română a celebrat vineri Ziua Culturii Naţionale, în Aula acestui for, în cadrul unui eveniment desfăşurat în format hibrid.

În cadrul manifestării, au mai rostit alocuţiuni preşedintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual, şi acad. Gheorghe Păun, membru al Secţiei de ştiinţa şi tehnologia informaţiei.

Ziua Culturii Naţionale, ajunsă la a douăsprezecea ediţie şi celebrată în fiecare an la data aniversării poetului Mihai Eminescu, este o sărbătoare cu statut naţional, iniţiată de Academia Română în anul 2010. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)