'Ultimele femei cu chischineu' - un proiect de arhivare a colecţiilor de baticuri ale femeilor din mediul rural şi a poveştilor lor, a fost iniţiat în judeţul Sălaj de o tânără pasionată de păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor de la sat.

Potrivit Patriciei Toma, iniţiatoarea acestui proiect, cuvântul "chischineu" este un regionalism provenit din limba maghiară (keszkenő) utilizat în zona Sălajului pentru baticul/ năframa/ cârpa/ basmaua pe care femeile din mediul rural o poartă pentru a-şi acoperi capul pe toată perioada anului.

Foto: (c) Patricia Toma

"Ultimele femei cu chischineu e un proiect de documentare - text, fotografie şi video a colecţiilor personale de baticuri pe care femeile din ruralul românesc le deţin şi a poveştilor acestora. Este un subiect despre care femeile discută cu un entuziasm surprinzător. Acest lucru încerc să îl surprind şi în acest proiect - pasiunea şi interesul pe care femeile le investesc în batic/ chischineu/ basma şamd şi simbolul pe care baticul îl are atât din punct de vedere social, cât şi estetic şi religios, în viaţa lor. Baticul este o piesă vestimentară importantă în garderoba femeilor de peste 50-60 de ani din mediul rural", a precizat, pentru AGERPRES, Patricia Toma.

Proiectul a debutat la finele anului trecut, iniţiatoarea lui având până în prezent discuţii cu femei de peste 60 de ani din două sate din Sălaj, cărora le-a fotografiat colecţiile de baticuri de diferite materiale, modele, culori şi cu diferite întrebuinţări (batic de sărbătoare, de toată ziua, de post, de doliu, de iarnă, de lucru).

Foto: (c) Patricia Toma

"M-a impresionat mereu rigurozitatea cu care femeile continuă să poarte baticuri chiar şi acum, când contextul social nu le mai impune acest lucru - care sunt motivele, valorile şi credinţele pe care ele le proiectează în această practică? Mai mult, vreau să aflu ce înseamnă frumuseţea, îmbrăcămintea, stilul pentru femeile de acum, când au posibilităţi şi acces larg la piaţa de textile şi piese de vestimentaţie, în comparaţie cu perioada tinereţii lor sau a mamelor/bunicilor lor, când posibilităţile unei ţărănci erau limitate, financiar şi social", a adăugat tânăra din Sălaj.

Proiectul urmează a fi extins şi în localităţi din mediul rural din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Patricia Marina Toma este fotograf, videograf şi operator cultural independent, iar până acum a derulat sau a colaborat la mai multe proiecte vizând tradiţiile, obiceiurile şi patrimoniul cultural din mediul rural.

Foto: (c) Patricia Toma

Începând cu 2016, a iniţiat festivalul de reconstituire etnografică "Zilele AuGust la Marin", ediţiile de până în prezent presupunând reconstituirea a două nunţi şi organizarea unor expoziţii, ateliere şi concerte, iar în iulie 2021 a inaugurat biblioteca sătească MarinART, în satul Marin, cu acces deschis pentru localnici - copii şi adulţi.

De asemenea, are două proiecte de lungă durată, vizând bisericile de lemn din Sălaj şi "Oamenii satelor", în cadrul cărora în ultimii ani a realizat şi continuă să realizeze fotografii şi materiale video, care urmează să fie concretizate într-o serie de albume şi expoziţii. AGERPRES / (AS - autor: Sebastian Olaru, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)