Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, îndeamnă, de Ziua Culturii Naţionale, la preţuirea valorilor româneşti, "aşa cum sunt ele", la cultivarea limbii "ca un fagure de miere", fără ostentaţie şi emfază, aşezându-le pe toate în concertul intelectual european.

"Se vorbeşte mult, în ultimii ani, despre cultura europeană, prin care unii încearcă să pună în umbră culturile naţionale, inclusiv cultura română. Cultura europeană nu există în sine, fiindcă ea nu este produsul unui popor european şi nici al unei limbi europene. Cultura europeană există prin culturile naţionale, care exprimă specificul fiecărui popor, în contextul moştenirii comune europene", a declarat, pentru AGERPRES, Ioan-Aurel Pop.

Preşedintele Academiei consideră că sărbătorirea culturii române de ziua lui Mihai Eminescu nu este o întâmplare, dintre toţi creatorii spirituali români marele poet fiind, "fără îndoială, reprezentativ".

"El nu a fost declarat prototipul culturii româneşti de către vreo instanţă şi nici impus de vreo instituţie a statului, ci de viaţa însăşi, de marea personalitate colectivă a poporului român şi, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voinţa cuiva. Eminescu exprimă în opera sa, in nuce, întreaga istorie a culturii româneşti şi europene. Eminescu are versuri clasice precum cele ale lui Horaţiu, Vergiliu şi Ovidiu. El cântă dragostea galantă şi onoarea cavalerilor medievali ca odinioară trubadurii şi truverii, el detaliază Evul Mediu al lui Alexandru cel Bun, de la 1400, aşa cum făcea Victor Hugo în "Notre Dame de Paris" pentru spaţiul francez. Dar Eminescu anticipează şi lumea viitorului, proiectând, prin perceperea vitezei luminii şi prin universul ideatic al unei lumi în eternă mişcare, creaţia culturală şi ştiinţifică românească înspre ultimul secol al mileniului al II-lea şi înspre cel de-al treilea mileniu. Eminescu, născut la o dată precisă (15 ianuarie 1850) şi într-un loc anume (în Ţara de Sus a Moldovei), şi-a încheiat creaţia odată cu vârsta christică pământească, dar a fost atins de o aripă de înger şi a fost destinat eternităţii", a afirmat academicianul.

Pentru Ioan-Aurel Pop, "Eminescu este european, pentru că exprimă esenţa spiritului românesc şi este cel mai reprezentativ creator român fiindcă s-a încadrat în numitorul comun european", din acest punct de vedere poetul înscriindu-se "în seria formată - să spunem - din Adam Mickiewicz, Petofi Sandor şi Taras Sevcenko, reprezentativă pentru latura central-sud-est europeană a romantismului continental".

"Complexele noastre sunt legate de amploarea, nu de valoarea creaţiei culte româneşti, iar amploarea este limitată de mulţi factori, inclusiv de bariera lingvistică. Cu toate acestea, este firesc ca noi "locului să ne ţinem", să ne preţuim valorile aşa cum sunt ele, să ne cultivăm limba "ca un fagure de miere", fără ostentaţie şi emfază, aşezându-le pe toate în concertul intelectual european. Academia Română se străduieşte de peste un secol şi jumătate să creeze cultură, să valorifice creaţia culturală românească validată din toate timpurile şi să pregătească premisele operelor noastre spirituale din viitor, toate acestea integrate în marile curente de valori europene", a adăugat preşedintele Academiei Române.

Confirmată legislativ prin Legea nr. 238/2010, la propunerea academicianului Eugen Simion, Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită în data de 15 ianuarie, când este marcată ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Ziua Culturii Naţionale/Simion: Cultura română nu poate fi abandonată; e tot ceea ce rezistă şi ne poartă în istorie

Ziua Culturii Naţionale/Romaşcanu: Acei puţini ani ai Luceafărului i-au fost de ajuns să străbată veacurile