Managerul Institutului Naţional al Patrimoniului, dr. arh. Ştefan Bâlici, a declarat, joi, că în cei cinci ani de mandat a reuşit "multe începuturi" împreună cu colectivul pe care îl conduce, dar a atras atenţia asupra lipsei personalului şi a finanţării.

"În aceşti cinci ani - e vorba de mandatul meu şi de efortul tuturor membrilor colectivului Institutului - pot să spun că am reuşit multe începuturi. Suntem la început cu multe proiecte absolut noi. Proiectul de economie circulară nu are precedent în România şi are potenţial de extindere la scară naţională cu centre regionale. Deocamdată, sunt finanţate centre pilot. De asemenea, proiectul de laborator de cercetare, pe care de mult îl dorim, un laborator naţional de cercetare în domeniul patrimoniului cultural, dar care aici poate porni cu un pilot dedicat eficienţei energetice. De asta am spus, sunt multe începuturi, sunt proiecte aflate în pasul iniţial, dar care au, cu siguranţă, capacitatea de a produce schimbare pe termen lung. E necesar să menţinem ritmul", a afirmat Bâlici într-o conferinţă de presă, în care a prezentat raportul la final de prim mandat.

El a arătat însă că "ritmul nu poate fi menţinut suprasolicitând un număr mic de oameni şi în felul acesta determinându-i până la urmă să renunţe".

"Am avut cazuri în ultima perioadă de abandon, persoane care au plecat din colectivul nostru pentru că ritmul nu este unul normal. Suntem mult prea puţini, avem multe de făcut, avem ambiţii mari şi suntem conştienţi că trebuie făcute, avem o responsabilitate faţă de patrimoniu şi faţă de ţară şi lucrul ăsta sunt convins că îl simt toţi colegii mei. E nevoie, clar, ca în sistemul public de protecţie a patrimoniului să se aloce fonduri suficiente, dar să se aloce şi posturi, oameni, nu doar în Institutul Naţional al Patrimoniului, ci şi în Ministerul Culturii şi în direcţiile judeţene pentru cultură, deconcentratele ministerului, pentru că fără o forţă suficientă lucrurile pot merge bine doar ocazional şi pe termen scurt, printr-un efort atât de mare ca acela pe care l-am menţionat", a spus managerul INP.

Ştefan Bâlici a menţionat sprijinul primit din partea colegilor din muzee, centre de cercetare sau direcţii judeţene de cultură, dar şi din partea societăţii civile cu care INP a dezvoltat proiecte, precum "acoperişul de la Costeşti, construcţia de protecţie de la turnul de locuinţă numărul doi Costeşti Cetăţuie, cetatea dacică înscrisă în Patrimoniul Mondial".

"Acel acoperiş e ridicat de o organizaţie nonguvernamentală, Asociaţia Monumentum, cu Programul 'Ambulanţa Monumentelor'. Noi am făcut proiectarea, pentru că nu se puteau investi fonduri publice în acest monument pentru că nu are încă proprietar legal. Este o problemă în curs de soluţionare. Dar fără acest mod de lucru, care trebuie să fie firesc şi de aici înainte, adică împreună, nu reuşim să trecem peste tot felul dce oprelişti care există", a mai arătat managerul INP.

Bâlici a reiterat că "e mare, mare nevoie de înţelegerea faptului că un sistem de la care toţi avem mari aşteptări nu poate funcţiona fără oameni".

"Nu poţi face programe naţionale de finanţare cu doi oameni. Nu poţi acţiona constant pe linia UNESCO, da? Scris nominalizări pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial, apoi monitorizare, apoi gestiune, management şi toate acestea cu trei oameni pentru toată ţara. Exclus! Nu poţi face actualizarea monumentelor istorice de care toată lumea vorbeşte şi pe care o aşteaptă cu aceiaşi trei oameni care trebuie să facă şi dosare UNESCO, să participe şi în comisii de achiziţii publice şi să facă încă alte 10 lucruri pe rând. E o situaţie realmente disperată, pozitivă, zic eu, prin faptul că arată că se poate. Putem face multe lucruri bune, ştim cum, am avea şi cu cine dacă am avea suficiente resurse alocate, adică oameni şi fonduri", a încheiat Ştefan Bâlici.

Potrivit raportului la final de mandat al managerului INP, Ştefan Bâlici, o serie de probleme grave afectează funcţionarea instituţiei, împiedicând urmărirea "cu demnitate şi eficienţă a misiunii onorante a institutului".

Acestea se referă în primul rând la resursele umane, respectiv la scăderea efectivului de personal - multiplicarea atribuţiilor; imposibilitatea de a ocupa prin concurs toate posturile alocate prin actul de înfiinţare a instituţiei (HG 593/2011), permanenta sub-alocare bugetară pentru cheltuielile de personal şi nepunerea în aplicare a deciziilor privind alocarea de posturi suplimentare pentru activităţile cele mai dificile (HG 908/2016) - având ca rezultat suprasolicitarea efectivului de personal şi incapacitatea institutului de a îndeplini corespunzător şi la termen unele atribuţii.

O altă problemă o constituie, potrivit documentului, cadrul legal şi normativ, necorelarea între actele normative, care va fi rezolvată prin Codul patrimoniului, aflat în curs de elaborare.

"Lipsa răspunsului prompt (sau uneori a oricărui răspuns) din partea autorităţii tutelare la propunerile de remediere a disfuncţiilor, înaintate de INP - având ca efect perpetuarea imposibil de justificat a blocajului în care se află instituţia pe anumite linii de activitate (mai ales evidenţa şi inventarierea monumentelor istorice, finanţarea protejării patrimoniului şi atribuţiile privitoare la punerea în aplicare a Convenţiei Patrimoniului Mondial UNESCO)" - este o altă piedică în activitatea INP.

Totodată, este menţionată problema infrastructurii, în document sesizându-se lipsa investiţiilor pentru restaurarea şi aducerea la standardele de funcţionare actuale a sediilor şi a clădirilor monument istoric aflate în administrarea institutului, care are drept rezultat faptul că INP nu îndeplineşte obligaţiile legale care îi revin ca proprietar de monument istoric, ceea ce contravine misiunii instituţiei (problemă în curs de soluţionare, începând cu 2019, prin PNR şi fonduri proprii); la care se adaugă: lipsa spaţiului suficient pentru funcţionarea instituţiei; lipsa spaţiilor pentru servicii şi activităţi publice specifice - arhiva şi biblioteca fără spaţiu de depozitare adecvat şi suficient şi fără spaţiu de studiu; lipsa unor săli pentru cursuri, seminarii, conferinţe. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)