Susţinerea mediului independent şi a antreprenoriatului cultural pentru combaterea efectelor crizei generate în perioada pandemică şi post-pandemică, implicarea autorităţilor centrale în pregătirea şi derularea programului "Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii" şi implementarea reformelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către Ministerul Culturii se numără printre obiectivele pe termen scurt ale programului de guvernare propus de Guvernul Nicolae Ciucă.

Potrivit documentului, mediul independent şi antreprenoriatul cultural vor fi susţinute pentru combaterea efectelor crizei generate în perioada pandemică şi post pandemică prin operaţionalizarea schemelor de ajutor de stat având ca sursă de finanţare bugetul Ministerului Culturii, completat cu sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc în limitele prevăzute prin legislaţia aplicabilă şi a sumelor atrase din alte surse, precum extrageri speciale ale Loteriei Naţionale dedicate susţinerii artei contemporane şi a altor obiective de interes cultural.

Totodată, va fi operaţionalizată colaborarea cu toate autorităţile competente - Ministerul Sănătăţii, CNSU, INSP etc.- în vederea asigurării activităţii în sectoarele cultural-creative, prin adaptarea oricăror restricţii la optimizarea funcţionării în condiţii adecvate de securitate sanitară.

O altă măsură pe termen scurt vizează implicarea autorităţilor centrale în pregătirea şi derularea programului "Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii", care se va realiza prin: alocarea de la bugetul de stat a finanţării prevăzute în cuantum de 30 milioane de lei pentru proiecte culturale prin Administraţia Fondului Cultural Naţional şi 138,78 milioane de lei prin transferuri către unităţile administrativ-teritoriale pentru obiectivele de investiţii în infrastructura culturală - moştenirea TM2023. În acelaşi scop, vor fi identificate alte surse de finanţare şi modalităţi de susţinere a proiectului pentru asigurarea întregului suport necesar.

Pe termen mediu (2022/2024), Ministerul Culturii are în vedere protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural material prin eficientizarea şi creşterea investiţiilor din Programul Naţional de Restaurare a monumentelor istorice (PNR) şi adecvarea finanţării sale la nevoile reale prin linia de finanţare "Valul Renovării" din cadrul Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă; dezvoltarea şi implementarea unei strategii de revitalizare a muzeelor şi punerea în valoare a patrimoniului acestora; salvgardarea siturilor înscrise în lista mondială UNESCO a patrimoniului/patrimoniului în pericol; îmbunătăţirea capacităţii statului român de a salva şi a conserva patrimoniul arhivistic prin programul de salvgardare a fondurilor arhivistice din domeniul cultural; încurajarea cercetării culturale; stimularea creşterii nivelului de consum cultural; transformarea campaniei de achiziţie de artă plastică contemporană în limita unei estimări de 8 milioane lei.

De asemenea, este prevăzută protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial.

Printre priorităţile legislative ale Ministerului Culturii se numără Statutul Lucrătorului Cultural; Codul Patrimoniului; Managementul instituţiilor publice de cultură (amendarea OUG nr. 189/2008) şi Legea Voucherelor Culturale.

Pe termen lung (2024 - 2028) este prevăzută creşterea progresivă, anuală, a bugetului Ministerului Culturii astfel încât până în anul 2028 să atingă pragul de 1% din PIB. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Parlament/ Premierul desemnat Nicolae Ciucă a depus lista Cabinetului şi programul de guvernare