Dorli Blaga, fiica poetului, filosofului şi diplomatului Lucian Blaga, a fost înmormântată joi într-un cadru restrâns, în cimitirul din Lancrăm, alături de părinţii săi.

Ea a murit luni la vârsta de 91 de ani, iar dorinţa sa a fost să fie dusă şi la Lancrăm pentru odihna de vechi, lângă Lucian Blaga şi Cornelia Blaga - Brediceanu.

Înmormântarea a avut loc într-un cadru restrâns, pentru a respecta astfel dorinţa lui Dorli Blaga. Aceasta şi-ar fi dorit, de asemenea, ca anunţul privind dispariţia sa să fie făcut doar după înmormântare, însă acest lucru nu a fost respectat, fiind publicat pe o reţea de socializare de către o persoană publică.

Născută la Berna, în Elveţia, Ana-Dorica Bugnariu, cunoscută ca Dorli Blaga, a locuit în Bucureşti, însă în ultimele săptămâni de viaţă s-a reîntors în Alba, unde a şi murit.

Era cetăţean de onoare al municipiului Sebeş, titlu care i s-a conferit drept recunoştinţă pentru eforturile constante de recuperare şi conservare a operei tatălui său, născut în Lancrăm, un cartier al acestui oraş.

Unica fiică a lui Lucian Blaga, Dorli Blaga a fost împuternicită prin testament de către tatăl său să îi administreze opera. Era deţinătoarea drepturilor de autor asupra operei lui Lucian Blaga, ea implicându-se în special în perioada de după 1990 în munca de recuperare şi valorificare a operei acestuia.

Dorli Blaga şi-a dedicat întreaga viaţă administrării şi valorificării patrimoniului filosofic, literar şi teatral lăsat de tatăl său şi şi-a orientat eforturile în sensul editării şi publicării monumentalei opere a acestuia. Este autoarea volumului de memorii intitulat "Tatăl meu, Lucian Blaga". De asemenea, a desfăşurat o prodigioasă activitate ştiinţifică relevabilă în articolele publicate în revistele de specialitate.

Lucian Blaga s-a născut la Lancrăm, în 9 mai 1895, şi a murit la Cluj-Napoca, pe 6 mai 1961. El a fost înmormântat în satul său natal în ziua în care ar fi trebuit să aniverseze 66 de ani.

În cimitirul din curtea bisericii din Lancrăm, aproape toţi cei înmormântaţi sunt din familia Blaga, satul dispunând de un alt cimitir, la ieşirea spre Alba Iulia. Mormântul lui Lucian Blaga, conceput de sculptorul Romulus Ladea, a fost făcut din piatră de râu, putând fi considerat un monument de artă.

Testamentul lui Lucian Blaga, transmis prin romanul cu tentă autobiografică "Luntrea lui Caron", a fost nesocotit, astfel încât, la o jumătate de secol de la trecerea în nefiinţă a celui care a crezut cu tărie că "veşnicia s-a născut la sa"', la doar câţiva metri de mormântul acestuia, din curtea bisericii din Lancrăm, o sală de sport obturează orizontul spre Râpa Roşie.

Lucian Blaga şi-a prefigurat propria înmormântare în "Luntrea lui Caron", alegându-şi locul şi direcţia de aşezare a mormântului cu vederea spre Râpa Roşie, monument al naturii. O controversată sală de sport, de aproape zece metri înălţime, a fost construită şi dată în folosinţă în 2009 chiar lângă cimitirul bisericii. Încă de la demararea construcţiei, în 2004, importanţi oameni de cultură au protestat faţă de "desfigurarea" şi "profanarea" locului, susţinând în plus că sala de sport a fost construită în zona de protecţie a mormântului, înscris în Lista Monumentelor Istorice din 1992 ca monument cu valoare memorială.

În primul rând însă, intelectualii au atras atenţia că prin ridicarea sălii nu se mai vede Râpa Roşie, aşa cum îşi dorea Blaga, şi se încalcă astfel "testamentul" marelui diplomat, filolog, poet, filosof, dramaturg, eseist, prozator şi traducător.

Chiar dacă, de-a lungul timpului, unii miniştri ai Culturii au cerut autorităţilor locale să demonteze sala de sport sau au fost înaintate propuneri de compromis, privind reducerea înălţimii acesteia, astfel încât vederea spre Râpa Roşie să nu fie obturată, acest lucru nu s-a întâmplat. Mulţi dintre localnici nu au agreat ideea demontării şi mutării sălii de sport pe un alt amplasament. AGERPRES / (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)