Observatorul astronomic, mai exact turnul în care acesta a funcţionat până în 1849, când a fost bombardat, reprezintă "partea vulnerabilă" a clădirii Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, care necesită "lucrări serioase", potrivit managerului interimar al Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu.

Prezent miercuri la Alba Iulia la vernisajul expoziţiei "Un proiect european - preocupările astronomice ale episcopului Ignatius de Batthyany", Adrian Cioroianu a vizitat, alături de oficialităţile judeţene şi locale invitate, şi spaţiul Observatorului Astronomic.

"Observatorul astronomic este partea vulnerabilă a clădirii în momentul de faţă. (Restul clădirii - n.r.) este într-o stare rezonabilă. Observatorul necesită lucrări serioase atât la nivelul acoperişului, cât şi la nivelul ferestrelor în principal, pentru că, în decursul timpului, s-a infiltrat apa şi diferenţele de temperatură dintre vară şi iarnă, aşa cum se întâmplă la noi, în condiţii de umezeală au dus la deteriorarea unor ziduri şi a tocăriei. Văruiala, care, de asemenea, este cea originală. Ori, eforturile noastre trebuie concentrate asupra observatorului. Ce depinde de noi suntem dispuşi să facem, în condiţiile în care vom avea şi o anumită continuitate, atât la nivelul instituţiei pe care o reprezint, şi nu mă feresc să spun că eu sunt cel de-al optulea director interimar în ultimii 7 ani. La nivelul miniştrilor, aţi văzut şi dumneavoastră ritmul în care se schimbă la noi miniştrii Culturii. Asta uneori influenţează şi abordarea unor proiecte concrete, precum este acesta, pentru că, practic, un ministru sau director al Bibliotecii Naţionale orice ar începe de multe ori nu poate să continue mai mult de câteva luni, ceea ce ne duce într o situaţie de-a dreptul aberantă uneori", a afirmat Adrian Cioroianu.

Primul anuar al acestui observator astronomic a apărut în 1798, iar aici s-a dus o activitate ştiinţifică, fiind consemnate matematic, cu precizie, zilnic, toate datele.

Al treilea observator astronomic din Transilvania, după cele din Cluj şi Sibiu, cel de la Alba Iulia păstrează încă multe, şi într-o remarcabilă stare, din piesele de aparatură aduse de episcopul Ignac Batthyany de la Londra sau Viena. Multe dintre acestea au fost expuse miercuri.

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES FOTO

În încăpere se vede inclusiv cum a fost trasată încă de acum peste două secole linia meridianului.

Turnul care a găzduit observatorul a fost bombardat în 1849, când a ars aproape în întregime plafonul, iar telescopul principal a fost distrus. Pereţii, pe care se mai păstrează blazonul episcopului, sunt aproape intacţi.

Între 1792 şi 1798, episcopul Ignac Batthyany, un erudit desăvârşit, mare codicolog, savant şi, deopotrivă, mecena, numit episcop al Diecezei Transilvaniei către sfârşitul secolului al XVIII-lea, a finanţat şi coordonat lucrările de amenajare în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia a unui institut bazat pe statutul societăţii savante "Societas Litteraria Assiduorum", în cadrul acestuia urmând să funcţioneze Biblioteca, Observatorul Astronomic şi Tipografia diecezană.

În vara lui 1798, episcopul a semnat actul fundaţiei sale, Institutum Batthyanianum, document cunoscut ulterior ca testament. Prin acest act, el a donat Provinciei Transilvania observatorul astronomic, biblioteca şi toate colecţiile personale. AGERPRES/(A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu)