Creatoarea populară Anna Farkas a prezentat, marţi, la Muzeul Etnografic "Anton Badea" din Reghin o tehnică maghiară de încondeiat ouă, specifică Văii Nirajului, care constă în imprimarea pe ouăle de Paşte a unor simboluri vegetale, geometrice, fitomorfe, zoomorfe sau religioase.

"Creatoarea populară Anna Farkas ne-a prezentat tehnica de încondeiat ouă specifică maghiarilor de la Miercurea Nirajului, în căsuţa cu interior maghiar din expoziţia din curtea muzeului, o locuinţă de pe Valea Gurghiului, construită în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De remarcat că această tehnică presupune vopsirea ouălor numai în culoarea roşie. Pentru vopsit sau încondeiat, ouăle trebuie să fie frumoase, cu coaja lucioasă, curate. Încondeierea începe prin trasarea liniilor desenului de bază, cu chişiţa înmuiată în ceară topită. Ceara trasată are menirea de a proteja culoarea de sub ea. Urmează apoi cufundarea oului în culoarea galbenă. După uscare urmează o nouă trasare de modele şi o altă cufundare, de data aceasta în culoarea roşie. După câteva cufundări şi după îndepărtarea cerii cu o cârpă încălzită, se obţine oul încondeiat. Pentru a avea luciu, oul se unge cu slănină, grăsime sau lac", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Etnografic "Anton Badea" din Reghin, Roxana Man.

Foto: (c) Muzeul Etnografic "Anton Badea" din Reghin

Potrivit Roxanei Man, alegerea ouălor de Paşti se făcea cu mult timp înainte, iar motivele ornamentaţiei ouălor încondeiate se diferenţiază, în funcţie de localitate, motiv pentru care se prezintă în mai multe variante.

"Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină şi dincolo de semnificaţia religioasă, există o mulţime de obiceiuri precreştine cum este şi încondeiatul ouălor. Este o formă de artă populară, care îmbină simbolurile religioase cu filosofia despre viaţă şi moarte, sau chiar activităţi din viaţa de zi cu zi a oamenilor. Chiar dacă procesul decorării ouălor necesită multă răbdare, atenţie, dacă se ţine cont de anumite sfaturi şi reguli se pot crea mici opere de artă (...) Fondul ornamenticii este o copie a realităţii înconjurătoare, văzută şi trăită de creatoare, ea cuprinde simboluri vegetale, geometrice, fitomorfe, zoomorfe, religioase etc. Transmise din generaţie în generaţie, simbolurile păstrate în ornamentica ouălor de Paşte, denotă ingeniozitatea, creativitatea, simţul artistic al oamenilor", a precizat Roxana Man.

Foto: (c) Muzeul Etnografic "Anton Badea" din Reghin

Potrivit directorului Muzeului din Reghin, în tradiţiile populare, ouăle de Paşte sunt considerate un simbol al regenerării şi purificării, iar încondeierea este o tradiţie străveche, de origine precreştină, practicată şi în Europa.

"Ouăle încondeiate simbolizează venirea primăverii, renaşterea naturii, începutul şi sfârşitul, întruchipează taina zămislirii, a încolţirii vieţii, simbolul primordial al regenerării biologice. În creştinism, oul vopsit avea semnificaţii deosebite în domeniul religios, fiind un simbol al Învierii şi rodirii. Se spune că Maica Domnului, când s-a apropiat de trupul lui Iisus Hristos răstignit pe cruce, avea în mână un coş de ouă pe care a picurat sângele Mântuitorului. De atunci creştinii vopsesc ouăle în roşu în Joia Mare din Postul Paştelui", a precizat Roxana Man. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)