Centrul pentru cultura şi civilizaţia gustului, din Oradea, unic în România, şi-a reînceput activitatea, de Mărţişor, prin inaugurarea noului local al acestuia din Cetatea Oradea, restaurantul "Meridian Zero", numit astfel în amintirea celor 200 de ani când meridianul zero era la Oradea, între anii 1464 şi 1667, şi a primului observator astronomic din Europa ce s-a înfiinţat aici în secolul XV.

"Noi trebuie să trăim în prezent. Meridianul Zero şi Observatorul astronomic ne aduc în prezent în relaţia noastră cu Universul. Un echivalent ca şi identitate gastronomică este restaurantul Meridian Zero. Ne creăm, de fapt, o identitate prezentă, pe baza istoriei noastre pe care dorim să o punem în valoare, pentru ca tinerele generaţii să o cunoască, să o aprecieze şi să se mândrească cu ea. Oradea a fost, timp de două secole, locul primului meridian, aici s-a construit primul observator astronomic din Europa, iar Cetatea Oradea, monument istoric de importanţă internaţională, merită toată atenţia noastră să devină vie, prin obiective actuale de civilizaţie. Construită în formă de stea pentagonală, vrem ca locuitorii acestei cetăţi şi toţi cei care ne vor vizita să se poată considera, pe bună dreptate, cetăţeni stelari," a declarat luni, la inaugurare, pentru AGERPRES, iniţiatorul şi organizatorul centrului, conf. univ. Dorin Popa. 

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO

El a vorbit despre existenţa în Cetatea Oradea a Astroclubului Meridian Zero, ce funcţionează din 2006, dar şi despre trei asteroizi numiţi unul în amintirea profesorului orădean Marin Bica, pasionat de astronomie, decedat de tânăr într-o excursie montană, un alt asteroid numit Salonta şi unul cu numele Transylvania.

"Am zis să avem şi Aleea asteroizilor, care iarăşi ne dau şi o identitate cosmică. Practic, este în discuţie realizarea unui parc astronomic, pentru că este important să vedem deasupra noastră, să ne raportăm la univers, ca fiinţe cosmice. Tot cultură înseamnă să te vezi cine eşti de fapt, unde te plasezi în lumea aceasta", a menţionat conferenţiarul.

O poveste interesantă a oricărei investiţii cuprinde partea materială şi partea spirituală. Potrivit organizatorului, investitorii parteneri au ajuns la concluzia că acest loc trebuie să fie o zonă de civilizaţie, de educaţie, de informaţie. Mai mult, nu va fi un centru de afaceri, ci un spaţiu în care oamenii să aibă la dispoziţie o zonă de relaxare, de a ieşi în oraş, în cetate şi de a se raporta la alte valori, mai exact de a reveni la sine, în esenţă. La esenţe creştine, la bucuria senzorială, la conştientizarea valorii a ceea ce mâncăm şi bem, suportul vital al corpului ce ne poartă prin viaţă.

Potrivit acestuia, identitatea evoluţiei civilizaţiei omului pe acest pământ porneşte de la trei elemente: pâinea, vinul şi untdelemnul. Pentru început, fiecare dintre cele trei va constitui tema câte unei seri dedicate, cu prezentare, degustări şi asocieri culinare.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO

Apa, "un produs foarte complex", sublinia Popa, va fi o altă temă a unor prezentări speciale, de la apa de hidratare, de mineralizare la cea terapeutică şi cu coloizi de aur sau de argint, toate regăsite în România. Există chiar şi concursuri şi somelieri de apă.

"A bea un pahar de apă poate fi o poveste foarte frumoasă în relaţia cu tine şi cu gustul acelei ape. Este esenţială pentru fiziologie. Ştiţi că apa are memorie, că apa poate face bine, poate face rău, dacă intrăm în ezoteric", a afirmat Dorin Popa.

Vor fi puse în lumină produsele româneşti, de valoare, producătorii de vin din ţară, aşa cum va fi, de exemplu, vinul Fetească neagră, subiectul din acest an al Salonului vinurilor Millesime (din iunie) şi producătorul Corcova, din Mehedinţi, fosta moşie a familiei Bibescu. Se ştie că prinţul Antoine Bibescu a fost mentorul lui Marcel Proust, pe care l-a provocat să scrie romanul "În căutarea timpului pierdut", al cărui personaj principal a devenit chiar el.

"Gustul nostru este, de fapt, o poveste care se schimbă permanent. Ne naştem cu nişte gusturi primare, de a satisface nevoile fiziologice şi evoluăm, prin sofisticarea gustului, începem să ne bucurăm de anumite alimente şi băuturi. Toate astea se pot întâmpla într-un mod elegant, într-un restaurant, ca un spectacol. Asta presupune să ai ambientul cu o tematică şi meniul cu o tematică. La restaurant mergi să comunici, şi chiar nonverbal, comunicarea cu meniul şi cu creatorul acestuia, care nu mai este bucătar, ci chef, este vorba deja despre gastronomie," a precizat Dorin Popa.

Cei doi chefi care vor performa în localul Meridian Zero sunt Dan Pop şi Nagy Tamas, alături de managerul Răzvan Bungău. Cel care va susţine poveştile în fiecare seară de luni va fi conferenţiarul Dorin Popa, reputat oenolog şi cel care conduce de zece ani o altă iniţiativă unică în România, anume Centrul pentru cultura şi civilizaţia vinului, dar şi prima revistă de educaţie a consumatorului - Revista vinurilor sau Revista Millesime, prima revistă cu cursuri interioare din ţară.

Dotările de top ale localului în care îşi desfăşoară activitatea acest centru merg până la a folosi cărbunele potrivit pentru tipul de carne pregătit la grill, de la esenţe de lemn tare la cărbune din nuci de cocos, dar şi aparatură, cuptoare cu programare electronică.

Un aspect important va fi asocierea între meniu şi vin sau bere, "ca relaţia între trup şi suflet", preciza Popa, amintind că primul eveniment al centrului din anul 2019 a avut ca subiect berea artizanală din Oradea.

Centrul se numeşte "MensSano", o prescurtare de la expresia latină "Mens sana in corpore sano", pentru că va pune în valoare produsele cele mai sănătoase din judeţul Bihor şi din ţară. Sunt promovate, cu predilecţie, produsele ecologice, cum sunt dulceţurile eco create de cercetătoarea Simona Bişboacă, medaliată mondial, pâinea cu maia, uleiurile presate la rece din nuci, seminţe de dovleac, sâmburi de struguri etc., produsele din păstrăv afumat sau icrele proaspete din crescătoriile de munte, steak de nisetru şi morun, carne de bizon de la Salonta, carne de struţ, sucurile de cătină bio, vinurile din cramele bihorene de la Diosig şi Darabonţ. AGERPRES/(A-autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)