Muzeul Francmasoneriei din Oradea, unic în România şi în estul Europei, va fi deschis în cursul verii 2021, după ce au fost încheiate, la sfârşitul anului 2020, lucrările de restaurare şi conservare la clădirea de patrimoniu a fostului templu mason, realizate cu fonduri europene de aproape 6 milioane de lei.

Potrivit conducerii instituţiei, imobilul este pregătit acum pentru amenajarea ca muzeu în vederea introducerii în circuitul turistic.

"Încăperile vor avea funcţiunile specifice unei loje masonice. Mă refer aici la denumirea sălilor, precum 'Sala paşilor pierduţi' din care se intra în Templu, cea mai importantă şi somptuoasă sală a unei loji. Un alt spaţiu amenajat va fi 'Sala de reflexie', ca prim loc în procesul de iniţiere stabilit în cadrul unei loji masonice sau chiar şi 'Biroul Maestrului Lojii', urmate apoi de sala de expoziţie. Sălile care vor avea funcţiuni specifice lojii masonice vor cuprinde mobilier, obiecte şi picturi, pentru a exemplifica cât mai fidel interiorul prin amenajări. În sala de expoziţie vor fi prezentate obiecte specifice şi se vor da explicaţii privind însemnele masonice, picturile şi alte detalii", a declarat joi, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Oradea, Angela Lupşea.

Foto: (c) Eugenia Paşca / AGERPRES

Amenajarea muzeală se va realiza prin colaborarea cu specialişti de la Marea Lojă Naţională a României şi de la Muzeul Brukenthal, punând în valoare cele mai importante momente ale istoriei masoneriei la nivel naţional, dar şi internaţional ca şi colaborări, cu specificul fiecărei zone din ţara unde au funcţionat.

Mobilierul şi vitrinele aferente spaţiului expoziţional urmează să fie livrate în primăvara acestui an, fiind achiziţionate în cadrul proiectului pe fonduri europene. Momentan se lucrează la execuţia acestora, conform contractului de furnizare mobilier. Totodată, după furnizarea mobilierului, se vor presta serviciile de digitizare ale imobilului. Deschiderea Muzeului Francmasoneriei va avea loc cel mai probabil în luna iulie a acestui an.

Situată pe str. Calea Armatei Române nr. 14, clădirea de patrimoniu care va adăposti acest muzeu este unul dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură din Oradea. A fost construită în anii 1901-1902, constituind o creaţie reprezentativă a arhitecţilor Bálint Zoltán şi Jámbor Lajos (membri ai Lojei masonice de la Budapesta) şi o capodoperă a oraşului prin modernitatea ei excepţională, cu o arhitectură eclectică şi secession.

Foto: (c) Eugenia Paşca / AGERPRES

Clădirea a adăpostit, aproape o jumătate de secol, Loja Masonică Sfântul Ladislau, fiind unică prin faptul că este singura clădire din oraş construită după stilul tipic strict masonic. Astfel, faţadei îi lipsesc cu desăvârşire ferestrele, având doar un portic bine marcat, mărginit de doi pilaştri laterali. Spre centru, clădirea are două colonete terminate în  capiteluri dorice sobre, în spiritul templelor antice greceşti.

Partea superioară a porticului cuprinde elemente neoclasice, ce se îmbină cu ornamentaţiile specifice masoneriei. Caracterul misterios al clădirii este susţinut şi de prezenţa celor 8 sfincşi, pe acoperiş, cu rol de "a proteja membrii societăţii de spiritele malefice".

Clădirea fostului templu mason, clasificată ca monument istoric, este formată din construcţii şi teren cu o suprafaţă totală de 1.714 mp, din care 442 mp suprafaţă construită la sol. Face parte din zona centrală a municipiului Oradea - suprapusă peste oraşul istoric, motiv pentru care a şi fost cuprinsă în programul primăriei de valorificare a patrimoniului arhitectural în scop turistic.

Foto: (c) Eugenia Paşca / AGERPRES

Lucrările de execuţie la obiectivul "Restaurarea, conservarea şi integrarea în circuitul cultural a obiectivului Muzeul Francmasoneriei din Oradea din str. Calea Armatei Române nr. 14" au început în aprilie 2018, au fost realizate de Euras SRL şi finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa prioritară: 5 - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Valoarea lucrărilor a fost de 5.948.978,73 lei (+TVA).

Investiţia a constat în refacerea completă a faţadei, înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplării noi din lemn, desfacere/refacere a şarpantei în zona cu regim de înălţime P, refacerea învelitorilor cu tablă plană fălţuită, compartimentarea încăperilor, restaurarea picturilor, restaurarea lambriurilor, refacerea în totalitate a sistemului de conducere a apelor pluviale (jgheaburi, burlane) şi racordarea direct în canalizare, dar şi intervenţii la sistemele de ventilare, climatizare şi modernizarea sistemelor sanitare şi electrice. AGERPRES/(A, AS - autor: Eugenia Paşca, editor: Oana Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)