Managerul Orchestrei de Tineret a Uniunii Europene (UEYO), tânărul dirijor Alexandru Mija, va conduce joi, pentru prima dată, orchestra Filarmonicii de stat din Oradea, oferind publicului meloman un program "cu muzică energizantă şi exuberantă", două simfonii compuse de Mozart şi Schubert.

"Mozart a fost solicitat, în anul 1776, să compună o serenadă pentru nunta fiicei primarului din Salzburg, Sigmund Haffner. Aşa numita Serenadă Haffner este cea mai extinsă serenadă a lui Mozart. Şase ani mai târziu, când Mozart locuia deja la Viena, a fost căutat din nou de familia Haffner ca să compună o piesă cu ocazia înnobilării fiului său, Sigmund Haffner jr., prieten din copilărie al compozitorului. Astfel s-a născut o nouă serenadă care ulterior a fost transformată într-o simfonie. Premiera acestei simfonii, nr.35, în Re major, cunoscută ca simfonia Haffner a avut loc pe 23 martie 1783 la Viena", a precizat, în conferinţă de presă, directorul artistic Tibor Kurucz.

A doua lucrare prezentată în concert va fi Simfonia a IV-a în do minor, compusă de Franz Schubert şi finalizată în aprilie 1816, când compozitorul avea doar 19 ani. Deşi numită de acesta "Tragica", lucrarea - ce are mai ales în debut câteva "momente de melancolie obsedantă şi nelinişte profundă" - este, în ansamblu, "plină de vitalitate tânără şi fierbinte". Premiera lucrării are loc abia în noiembrie 1849, la Leipzig, la 20 de ani după moartea compozitorului.

"Este o muzică energizantă, ce emană foarte mult entuziasm în ciuda denumirii pe care Schubert însuşi i-a acordat-o. Într-adevăr se găsesc elemente de tragism în introducerea acestei simfonii care, de altfel, abundă de exuberanţă. Iar lucrarea lui Mozart este una dintre cele mai cunoscute compoziţii ale sale, magistrală", a declarat dirijorul Alexandru Mija.

Oaspetele Filarmonicii orădene a mărturisit că este recunoscător conducerii instituţiei pentru invitaţie. A găsit la Oradea, spune el, un colectiv "însetat de a face muzică, de a performa în sala de concerte alături de publicul ascultător", prima întâlnire cu această orchestră fiind o provocare pentru el ca dirijor.

"Consider că fiecare dirijor ar trebui să aibă şansa de a experimenta lucrul cu orchestra. Învăţăm foarte mult de la maeştrii noştri în timpul facultăţii, dar experienţa lucrului direct cu muzicienii din orchestră este unică. Sunt anumite aptitudini pe care nu le poţi dobândi decât atunci când interacţionezi cu omul care cântă la instrument", a menţionat Alexandru Mija.

După ce şi-a finalizat studiile de dirijat în 2014 (după 12 ani de studiu al viorii) la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, cu master în Stilistică dirijorală, Alexandru Mija, născut în 1989, în oraşul Mărăşeşti, Vrancea, colaborează cu mai multe orchestre simfonice din ţară. Dirijor şi manager al numeroase ansambluri muzicale orchestrale şi corale, Alexandru Mija este pasionat de dirijatul coral, mai ales cameral şi de repertoriul muzical contemporan, prezentând lucrări în primă audiţie absolută.

"Cred că muzica corală este o lume fascinantă care trebuie exploatată cât de mult posibil. Pentru că repertoriile sunt vaste, sonorităţile ansamblurilor vocale diferă foarte mult de cele orchestrale, modul de lucru este altul. Iar în repertoriul contemporan, primul lucru pe care îl caut este să încerc să colaborez, nu aş vrea să spun să ajut, să colaborez cu tinerii compozitori. Am fost foarte norocos să studiez laolaltă cu nişte tineri compozitori absolut extraordinari, care ulterior au confirmat la nivel internaţional. Am cântat foarte multe piese compuse de Sebastian Androne, Diana Rotaru, Şerban Marcu, Cristian Benţe Muk şi chiar o tânără japoneză care s-a stabilit de foarte mult timp în România, Megumi Okuda", a subliniat Mija.

Timp de doi ani, vocea lui Alexandru Mija a fost auzită la postul de Radio România Muzical, ca realizator de emisiuni. S-a implicat în managementul Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu, unde a contribuit la organizarea a patru ediţii de festival şi două de concurs.

Din 2017, este managerul Orchestrei de Tineret a Uniunii Europene (EUYO), ansamblu pe care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker îl numea "cel mai bun ambasador posibil pentru Uniunea Europeană". AGERPRES / (A - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)