Expoziţia multimedia "Mirrors of Brâncuşi", un proiect care urmăreşte să surprindă esenţa marelui sculptor, printr-o serie de instalaţii şi de experienţe bazate pe opera acestuia, s-a deschis miercuri seară la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Directorul MNŢR, Virgil-Ştefan Niţulescu, a declarat că "Mirrors of Brâncuşi" este o expoziţie în care "se vorbeşte despre Brâncuşi".

"Brâncuşi este acelaşi, doar noi îl privim cumva altfel. Şi asta pentru că Brâncuşi a ajuns atât de rar, că este atât de valoros, încât nu ne putem permite cu toţii să vedem originalul sau să mergem acolo unde este expus originalul. (...) Aici avem o expoziţie în care se vorbeşte despre Brâncuşi sau mai exact spus se imaginează despre Brâncuşi, pentru că este o expoziţie de imagine, de scenografie, de sunet şi lumină, realizată de un grup de artişti cu orientări şi background-uri diferite. Este, aşa cum îi arată şi numele - 'Oglinzile lui Brâncuşi' - o încercare de a înţelege cât de diferit îl putem percepe pe Brâncuşi fiecare dintre noi - evident, mă refer la opera lui - în funcţie de nivelul nostru de cultură, de educaţie, de experienţele de viaţă şi de câtă deschidere avem pentru a înţelege arta care, deja, nu mai este contemporană, ci artă modernă", a declarat Niţulescu pentru AGERPRES.

Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, a afirmat la vernisaj că expoziţia prezintă "un altfel de Brâncuşi" decât cel de la celebra expoziţie "Sublimarea formei", de anul trecut de la Bruxelles, "un moment de glorie al României".

"Vom vedea astăzi un altfel de Brâncuşi - la Bruxelles se vorbea despre 'Sublimarea formei' - vom vedea o altă sublimare a formei. Nu va fi culoare, nu va fi formă, va fi esenţă. Va fi o expoziţie despre esenţa lucrurilor şi cred eu că o esenţă de România", a spus Lazăr.

Ea a anunţat că organizatorii îşi doresc să itinereze expoziţia atât în ţară, cât şi la Bruxelles.

Preşedintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor, Iulian Bulai, a afirmat că reinterpretarea valorilor noastre fundamentale trebuie să devină un brand cultural de ţară al României.

"Mă bucur că sunt aici, pentru că mă simt în largul meu acolo unde mesajele clasice sunt prezentate într-un context nou şi interpretate într-o formă contemporană. Pentru că valoarea lor ţine şi de modul în care noi putem să o metamorfozăm în momentul de faţă pentru a o face relevantă acum. Şi spun asta atât ca om politic care crede că nu caloriferul, nu frunza, nu oaia trebuie să devină sau să rămână un brand cultural sau de de diplomaţie culturală a României, ci reinterpretarea valorilor noastre fundamentale. Artiştii noştri care, iată, Brâncuşi, îşi iau seva dintr-o interpretare a simbolurilor satului românesc. Ajungem să devenim relevanţi în toată lumea (...) trăgându-ne seva din valorile noastre, nu încercând să creăm altele în mod artificial, care, evident, nu funcţionează", a spus Iulian Bulai.

Abordând noi tehnologii şi reinterpretând opere cunoscute şi mai puţin cunoscute ale lui Brâncuşi, expoziţia este o prezentare dinamică a unor întâmplări din viaţa artistului, a relaţiilor sale cu alţi artişti, precum şi a unor trăsături de caracter despre care se vorbeşte prea puţin.

Expoziţia dispune de o scenografie amplă, în care vizitatorul va putea experimenta cum e să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuşi, se va oglindi într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârşit şi se va bucura de un scurt film dedicat vieţii inventatorului sculpturii moderne, cu informaţii concise şi alese cu grijă, precizează instituţia muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Proiectul a pornit de la o cercetare făcută pe un grup de persoane de vârste şi ocupaţii diferite, care a arătat că este diferit ceea ce mentalul colectiv şi-a însuşit despre Brâncuşi faţă de ceea ce a vrut în esenţă să transmită artistul. Pentru a schimba direcţia, creatorii proiectului au mers pe ideea de interactivitate şi de implicare a tehnologiei în procesul de creaţie, se arată în comunicatul citat.

Potrivit curatorului expoziţiei, Silvana Dulamă-Popa, "Mirrors of Brâncuşi" este o expoziţie în care s-a pornit de la public.

"Am pornit cu o micro-cercetare printre absolut toţi oamenii pe care îi cunoşteam şi, mai departe, printre oamenii pe care nu îi cunoşteam la care am putut ajunge în care i-am întrebat ce cred ei despre Brâncuşi. I-am rugat să ne spună primele trei cuvinte care le vin în minte atunci când se gândesc la Brâncuşi. Şi cumva, pe baza acestei cercetări, noi ne-am dat seama că există amănunte din viaţa lui cu care am putea să ne identificăm mult mai bine decât cu ceea ce ştiam poate deja şi că există loc de mai mult. Şi atunci, am gândit această expoziţie, repet, începând de la public către Brâncuşi şi ca un mod în care dumneavoastră să puteţi interacţiona cu operele lui, să puteţi interacţiona cu ceea ce a însemnat deja Brâncuşi şi să puteţi să vă priviţi în opera lui ca într-o oglindă, pentru că noi suntem de părere că Brâncuşi face parte din ADN-ul cultural al nostru şi cred că trebuie să ştim cât mai multe despre el", a spus curatoarea.

Organizat de Fundaţia Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetăţenie Activă şi Christian Westblink, cu sprijinul JTI şi al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, proiectul se desfăşoară în mai multe spaţii, prima expoziţie fiind la Bucureşti, la MNŢR, Sala Irina Nicolau.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 24 februarie, de marţi până duminică, în intervalul 10,00 - 18,00. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)