Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a afirmat că acordul provizoriu obţinut cu Consiliul UE cu privire la o serie de modificări în derularea viitoarelor Capitale Europene ale Culturii, între care se situează şi Timişoara, reprezintă un nou pas pentru derularea de către România a acestui important proiect.

"Viitorul proiectului Timişoara Capitala europeană a Culturii este la câteva zile distanţă. Este un proiect important pe care l-am tratat cu toată responsabilitatea. Ieri a avut loc votul în Parlamentul European şi aşteptăm decizia finală a Consiliului UE pentru a putea confirma că anul 2023 va fi anul în care România, împreună cu alte 2 state membre, vor sărbători prin cultură. A fost un parcurs care a durat mai bine de 6 luni dar care am convingerea că va aduce o mai bună implementare a acţiunii europene'', a declarat ministrul Culturii, potrivit unui comunicat transmis vineri AGERPRES.

Parlamentul European a votat joi, în sesiune plenară, acordul provizoriu obţinut cu Consiliul UE cu privire la propunerea Comisiei Europene de a aduce o serie de modificări în derularea viitoarelor Capitale Europene ale Culturii.

Timişoara este unul din oraşele vizate de această propunere legislativă, titlul de Capitală Europeană a Culturii urmând să fie amânat pentru 2023.

"Pe fundalul restricţiilor şi incertitudinilor impuse de pandemie, pregătirile aferente din toate ţările care ar fi urmat să găzduiască iniţiativa în 2021 nu s-au putut derula în condiţii optime. Aspectele legate de finanţare, noile norme de siguranţă, la care se adaugă restricţiile de călătorie din toată lumea şi, implicit, diminuarea activităţilor turistice au fost câteva dintre cauzele ce au condus la această decizie", precizează Ministerul Culturii.

Votul din Consiliul UE se va încheia în 22 decembrie 2020, marcând astfel finalizarea procesului legislativ.

Iniţiativa "Capitalele Europene ale Culturii" a fost lansată în 1985 şi a devenit în prezent una dintre cele mai prestigioase iniţiative culturale europene. Oraşele sunt selectate pe baza unui program cultural care trebuie să aibă o dimensiune europeană accentuată, să stimuleze participarea şi implicarea activă a locuitorilor, comunităţilor şi părţilor interesate din oraş şi să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului şi a regiunii înconjurătoare.

Deţinerea titlului de "Capitală Europeană a Culturii" este şi o ocazie excelentă pentru oraşe de a-şi schimba imaginea, de a deveni cunoscute în lume, de a promova turismul sustenabil şi de a-şi regândi dezvoltarea prin cultură, generând efecte pe termen lung nu doar din punct de vedere cultural, ci şi din punct de vedere socio-economic atât pentru oraş, cât şi pentru regiune, se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)