Etniile minoritare reprezintă o bogăţie pentru poporul român, prin contribuţie lor la viaţa culturală, ştiinţifică şi economică a ţării, iar prin spiritul de convieţuire şi acceptare reciprocă au adus un plus de valoare, a afirmat, vineri, ministru Culturii, Bogdan Gheorghiu, la cea de-a doua ediţie a "Zilei Minorităţilor Naţionale", eveniment online organizat de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

"Ce-ar fi cultura noastră fără scriitorul cu origini evreieşti Mihail Sebastian, născut Iosif Mendel Hechter, sau fără compozitorul şi dirijorul Sergiu Celibidache, născut la Roman şi cu origini greceşti. Eu provin dintr-o zonă în care minorităţile ucrainene, poloneze sau evreieşti au fost integrate şi au creat specificul local. Rădăuţi, de exemplu, e un oraş în care minoritatea evreiască şi-a pus amprenta asupra arhitecturii per ansamblu, asigurând specificul oraşului. Acelaşi lucru îl vom întâlni şi la Roman, aşa cum comunităţile de saşi au oferit unicitatea satelor transilvane", a spus Gheorghiu.

Ministrul Culturii a arătat că deşi "poate nu mereu istoria a fost dreaptă cu cei are au aparţinut unei minorităţi", astăzi însă "avem o înţelegere mai amplă a ceea ce înseamnă valorizarea şi punerea corectă în context a diferitelor minorităţi". "La mulţi ani! La mulţi ani tuturor românilor care aparţin minorităţilor naţionale!", a urat ministrul Culturii.

Bogdan Gheorghiu a subliniat că România este astăzi un exemplu de toleranţă la nivel mondial în ceea ce priveşte apărarea drepturilor minorităţilor, chemând la acţiunea desfăşurată zi de zi în ceea ce priveşte activităţile sociale şi culturale în acest domeniu.

Lacziko Enikő Katalin, secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI), a subliniat la eveniment că pentru instituţia pe care o reprezintă "Ziua Minorităţilor este în fiecare zi, nu doar în 18 decembrie".

Ea a amintit priorităţile avute în acest an, printre care realizarea unor proiecte precum Muzeul Virtual al Turcilor şi Tătarilor, care va fi public săptămâna viitoare, combaterea fenomenelor de intoleranţă şi promovarea cunoaşterii minorităţilor din ţara noastră, a diversităţii şi respectului reciproc.

"Conştientă de riscurile care apar la orizont, echipa noastră aşteaptă noul an şi cu speranţa că în ultimele trei decenii societatea românească a reuşit să se alinieze valorilor umanismului european şi astfel nu va lăsa loc diferitelor forme de excluziune care doresc să se afirme prin negarea dreptului la diversitate, transformând-o într-o marcă proprie. Doresc să îi asigur pe toţi membrii comunităţilor etnice din România că vom adopta în continuare o atitudine vigilentă în ceea ce priveşte integritatea mediului propice afirmării identităţii etnice şi vom căuta în continuare, inclusiv în perioada următoare, posibilităţi de unificare a forţelor noastre cu ale celorlalte instituţii, dar şi entităţi din domeniul nondiscriminării şi al protecţiei minorităţilor naţionale", a mai spus Lacziko Enikő Katalin.

La rândul său, liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, deputatul Varujan Pambuccian, a făcut un apel la apărarea ideilor statuate în Proclamaţia de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, "model administrativ, politic şi cultural de afirmare a identităţii".

"Şi cred că acesta este şi cel mai important rol pe care îl avem cei din grupul parlamentar al minorităţilor naţionale acum. Să nu lăsăm ca aceste idei să poată să fie umbrite sau distruse de către oameni care au un background cultural suficient de sărac pentru a nu le înţelege, de oameni care, în numele unui patriotism absolut greşit înţeles, cred că diversitatea trebuie distrusă, de oameni care consideră că lumea poate fi împărţită în 'noi şi ei' şi că prin 'noi' nu putem înţelege decât o masă uniformă. (...) Cred că este de datoria noastră, într-un moment în care încep să reapară asemenea idei pe scena politică, nu doar în România, ci şi în întreaga Europă, să pledăm pentru diversitate şi pentru evoluţie", a spus Varujan Pambuccian.

Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a salutat amplasarea Casei evreieşti în Muzeul Satului (Gospodăria evreiască Poienile Izei, judeţul Maramureş).

"Cred că aici este şi valoarea Muzeului Satului, pentru că prezintă o lume care, din păcate, în cele mai multe cazuri, a dispărut. Nu pot să vorbesc pentru celelalte minorităţi, dar în cazul nostru, în cazul tuturor comunităţilor evreieşti din România, viaţa tradiţională despre care vorbiţi, acel mod de a trăi, acele case sau costume populare, după încheierea Holocaustului, pentru evreii care au supravieţuit, au dispărut integral. Şi atunci, o astfel de imagine şi prezenţă în Muzeul Satului sunt, din punctul meu de vedere, o comoară şi o descoperire rară", a spus Silviu Vexler.

Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, Departamentul Cultură, Culte şi Centenar, a transmis la eveniment mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, în care şeful statului accentuează că este esenţial ca toate forţele politice responsabile să înţeleagă necesitatea eliminării "discursului urii, a agendei şovine şi extremiste".

"Ne vom putea bucura de prosperitatea şi armonia socială pe care cu toţii ni le dorim doar prin contribuţia valoroasă a fiecăreia dintre minorităţile naţionale. Sunt convins că vom reuşi în acest demers, aşa cum tot împreună am construit parcursul democratic şi pro-occidental al unei Românii moderne, un stat de drept consolidat, bazat pe respectarea drepturilor omului. Este esenţial ca toate forţele politice responsabile să înţeleagă necesitatea eliminării discursului urii, a agendei şovine şi extremiste, iar eforturile tuturor să se concentreze pe obţinerea cât mai multor beneficii pentru români, ca urmare a apartenenţei la o Uniune Europeana a securităţii şi prosperităţii, eliberată de spectrul intoleranţei şi xenofobiei!", spune şeful statului în mesajul transmis de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor.

Directorul Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", Paula Popoiu, a evidenţiat câteva dintre realizările instituţiei pe are o conduce, amintind, între altele, Aleea Minorităţilor, itinerarea în străinătate a unor ample expoziţii menite a promova diversitatea şi unicitatea tradiţiilor şi culturii diferitelor etnii din ţara noastră.

Au mai transmis mesaje: subsecretarul de stat la Ministerul Culturii Irina Sanda Marin Cajal, Csila Hegedus (UDMR, minoritatea maghiară), Andi-Gabriel Grosaru (minoritatea italiană), Cătălin Manea (minoritatea rromă), Olimpia Bandea (Uniunea Elenă din România), Gheorghe Nacov (minoritatea bulgară). AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)