O eşarfă tricoloră aflată în patrimoniul Secţiei de Etnografie şi de Artă Populară a Muzeului Judeţean Mureş, care a fost purtată de cercul electoral Sereda din Şardu Nirajului la Adunarea de la Alba Iulia din 1918, urmează să fie restaurată pentru a fi inclusă în expoziţia "Mureşeni după Marele Război".

Eşarfa a fost purtată de delegaţia condusă de preotul greco-catolic Alexandru Gligor, din Şardu Nirajului, iar în anul 1985, aceasta a fost donată muzeului de către Parohia din Şardu Nirajului.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

"Se observă că după 102 ani s-a produs o decolorare. Aspectul cromatic al benzii albastre s-a decolorat puţin datorită timpului, dar avem un laborator de conservare-restaurare. Va intra într-un tratament care se administrează periodic, încercăm şi o refacere prin pigmenţi care să reziste în timp, în aşa fel încât să i se redea culoarea de altădată. În acest sens, vom colabora şi cu alte laboratoare specializate pe materiale textile de la colegii din ţară şi vrem să o repunem în valoare după restaurare (...). Dorim ca, atunci când se va vorbi de 1 Decembrie 1918, să se poată arăta, să se poată demonstra şi cu această mărturie participarea românilor din zonă la Alba Iulia. Eşarfa a intrat în 1985 în patrimoniul muzeului, imediat ce s-a deschis Secţia de Etnografie şi Artă Populară, însoţită fiind şi de alte obiecte etnografice, a ajuns la noi", a declarat cercetătorul ştiinţific Dorel Marc, de la Secţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Judeţean Mureş.

Acesta a spus că eşarfa deţinută de muzeul mureşean este o mărturie despre cei care au participat la Marea Unire în 1918 şi despre modul în care aceştia au perceput evenimentul.

"De Ziua Naţională cred că se cuvine să ne amintim de cei care au fost martori la marele eveniment din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Şi mureşenii au participat cu mare entuziasm la acest eveniment de după Marele Război. În cadrul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia au participat şi din spaţiul acesta al fostului judeţ Mureş-Turda (o parte din Târnava Mare, Târnava Mică). La Alba Iulia au participat 79 de delegaţi din cele 15 cercuri electorale care aveau dreptul de semnătură prin credenţionale pentru votul care se dădea pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România Vechiului Regat. Pe lângă aceştia, au fost alţi 23 de delegaţi de drept, care erau personalităţi cunoscute ale lumii ştiinţifice, culturale, membri ai unor asociaţii obşteşti. Iar între aceste delegaţii a fost şi una din zona Miercurea Nirajului, mai exact a cercului electoral Sereda, cum se numea, preşedinte fiind preotul greco-catolic Alexandru Gligor, din Şardu Nirajului. Eşarfa îşi găseşte locul în expoziţia care s-a numit 'Mureşeni în tranşeele Marelui Război', continuată de un alt proiect, 'Mureşeni după Marele Război' care cuprinde acest moment de la încheierea marii conflagraţii", a spus Marc.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Potrivit cercetătorului, noul proiect "Mureşeni după Marele Război" va cuprinde perioada de după 1918 până la încoronarea suveranilor români, în 15 octombrie 1922, la Alba Iulia.

"Noua expoziţie este în lucru pentru perioada 1918-1922. Am profitat de faptul că, fiind puţini vizitatori, putem să extindem şantierul. Este vorba despre un proiect post centenar. Va fi o expoziţie care va merge până la centenarul încoronării şi ne propunem să o finalizăm cât mai repede", a precizat acesta.

Dorel Marc a mai spus că delegaţia din care a făcut parte şi preotul Alexandru Gligor, deţinătorul eşarfei, a fost stabilită în data de 26 noiembrie 1918 şi că fiecare participant a purtat o serie de simboluri identitare, cum este şi eşarfa din patrimoniul Secţiei de Etnografie şi de Artă Populară.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

"În cadrul acestei întâlniri, care a avut loc în 26 noiembrie 1918, s-a stabilit delegaţia care să meargă la Alba Iulia cu dreptul de vot. Avem bucuria de a se fi păstrat şi de a intra în patrimoniul Muzeului Judeţean Mureş o eşarfă tricoloră care a fost purtată de această delegaţie la Alba Iulia şi este o bucurie pentru noi că mai întâi a fost păstrată în parohia Şardu Nirajului şi apoi, printr-un gest nobil, preoteasa de acolo s-a gândit că cel mai bun loc e să ajungă la muzeu şi astfel noi putem să ne bucurăm de acest martor la marele eveniment. Este o dovadă a faptului că la această Mare Adunare Naţională se purtau aceste semne identitare, se purtau steaguri, eşarfe, cocarde şi noi suntem printre puţinii din arealul transilvan, în afară de ceea ce deţine Muzeul Naţional al Unirii de la Alba Iulia, suntem printre cei care avem bucuria să includem în patrimoniul nostru această eşarfă tricoloră (...) Suntem secţie de etnografie, dar promovăm şi elemente identitare care normal sunt cuprinse într-o secţie de istorie", a subliniat Dorel Marc. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)