Doctoranzi şi cadre universitare care efectuează activitate de cercetare ştiinţifică în domeniile de etno-muzicologie, bizantinologie şi etnologie îşi vor putea publica de acum rezultatele activităţii didactice şi ştiinţifice în unica revistă de profil din Banat, "Cercetări şi studii din domeniul etno-muzicologie, bizantinologie şi etnologie", care a apărut în această săptămână, la Timişoara, sub egida Asociaţiei pentru Cultură Bănăţeană, coordonată de prof.univ.dr. Lucian Emil Roşca.

Etnomuzicologul a declarat, pentru AGERPRES, că apariţia volumului reprezintă o premieră, demersul completând necesitatea apariţiei unei publicaţii ştiinţifice în domeniul folclorului bănăţean, fiind şi o cerinţă a momentului în aria cercetărilor prezente din spaţiul bănăţean muzical-folcloric. Inexistenţa unei asemenea publicaţii a fost vizibilă atât înainte cât şi după 1990.

"Aproape toţi cei care publică în această revistă sunt doctoranzi, iar cercetările pe care le derulează sunt publicate într-o revistă ştiinţifică, menită să reunească cercetări în premieră. Pe lângă tinerii cercetători, în această revistă sunt incluse şi contribuţiile ştiinţifice ale cadrelor didactice şi specialiştilor în domeniu. Bibliografia muzicologică românească a rămas foarte mult în urmă după anul 1990, iar apariţia tipăriturii reprezintă un moment important pentru spaţiul muzical şi cultural bănăţean", a detaliat Lucian Emil Roşca.

În cele 318 pagini regăsim 22 de lucrări ştiinţifice (care cuprinde numerele 1 şi 2 pe anul 2020) cu contribuţii de excepţie originale în derulare sau finalizate în urma unor activităţi de cercetare şi documentare.

Spicuind câteva titluri de lucrări, în secţiunea Etno-muzicologie a revistei sunt publicate articole despre "Folcloristul Timotei Popovici", "Instrumente muzicale populare aerofone utilizate în muzica tradiţională românească", "Marele festival al românilor din Voivodina - 60 de ani în slujba conservării folclorului românesc pe teritoriul Banatului sârbesc", "Rolul dirijorului Gavriil Musicescu în dinamizarea muzicii corale bănăţene de la sfârşitul secolului al XIX-lea" sau "Evoluţia tehnică a naiului de la Angheluş Dinicu la Cornel Pană".

Secţiunea Bizantinologie aduce materiale despre "Muzica corală şi locul ei în spaţiul sacru liturgic românesc", "Actualizări ale catalogului creaţiei religioase a compozitorului Ion Vidu partea I - Creaţia pentru cor mixt", "Compoziţii pentru cor mixt - Opera lui Anton Pann, sursa de inspiraţie pentru compozitori, până în ziua de astăzi", "Muzica bizantină - componentă fundamentală a spiritualităţii româneşti".

În secţiunea Muzicologie sunt publicate "Elemente de limbaj muzical în Suita pentru pian Impresii de la ţară, opus 6, de Marţian Negrea", "De la Commedia dell'arte la cristalizarea genului Opera Buffa - Valenţe ale comicului în muzica de operă", "Analiza interpretativă a Simfoniei Române, op. 73, partea I", "Reprezentarea luptei dintre bine şi rău în muzica romantică" sau "Conducerea anticipativă, principiu de bază al tehnicii dirijatului modern".

Secţiunea de Etnologie vine cu "Jocul popular în viaţa comunităţilor vrâncene - Redescoperirea primelor cercetări de etnocoreologie românească din Ţara Vrancei", "Apa neîncepută din descântece", "Masca, de la obiect de carnaval la amuletă".

În altă ordine de idei, etnomuzicologul susţine că pentru păstrarea folclorului autentic tradiţional este necesară o pregătire a tinerilor încă de la nivelul învăţământului primar.

"În cadrul disciplinei de folclor/etnomuzicologie pe care o predau la Facultatea de muzică Timişoara aduc în faţa studenţilor şi doctoranzilor folclorul bănăţean de odinioară, din ceea ce a fost şi din ceea ce a mai rămas, să comparăm, să-l analizăm din punct de vedere al elementelor stilistice interpretative, de formă, să-l transcriem şi în cele din urmă împreună cu studenţii să-l repunem în scenă, să reuşim să înţelegem lumea satului. Aşa a apărut, dintr-o idee experimentală, şi un ansamblu vocal-instrumental de muzici tradiţionale pe care l-am înfiinţat la nivelul disciplinelor pe care le predau la toate cele trei nivele de studii. Studenţii noştri vin din diferite zone folclorice şi sunt adevărate personalităţi cu identitate vocală aparte, de neînlocuit care trebuie respectate şi modelate cu scopul şi dorinţa de a percepe aspectele interpretării tradiţionale la nivel academic. Este un model prin care îşi vor lărgi cunoaşterea şi diversitatea folclorului şi a repertoriului. Un aspect care m-a impresionat de la bun început este că aproape toţi studenţii au o activitate muzicală artistică vizibilă cu participări la concursuri folclorice judeţene şi naţionale, cu premii meritorii", a explicat etnomuzicologul.

Prof. Roşca a reuşit să aducă în cadrul ansamblului şi elevi de la Liceul de Artă "Ion Vidu", fiind interesat ca şi elevii să beneficieze prin proiectul creat de un parcurs ascendent, care este deja funcţional.

"Vorbesc aici de formarea spre nivelul universitar în domeniul folclorului. Doar aşa văd o evoluţie, o formare de viitori interpreţi cu o gândire mult mai largă şi buna cunoaştere a tuturor aspectelor muzical-folclorice şi în aceeaşi măsură de formarea de specialişti în spaţiul cultural bănăţean. Sunt convins că vom recupera, aşa cum reuşesc şi prin apariţia revistei ştiinţifice, să recuperăm o mare absenţă din peisajul ştiinţific al folclorului bănăţean. Am extins disciplina de Folclor muzical înfiinţând la nivelul de studii de licenţă şi masterat disciplina Stilistica şi Interpretarea Folclorului Muzical, Instrumente de suflat din lemn şi Ansamblu vocal tradiţional care sunt discipline în premieră pentru Facultatea de Muzică din Timişoara, dar şi la nivel universitar naţional", a încheiat Lucian Emil Roşca. AGERPRES/(A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu)

Sursa foto: Asociația pentru Cultură Bănățeană / Facebook