În documentarul "Lemn", care se referă la cazuri de defrişări ilegale, inclusiv în România, s-a dorit prezentarea unor investigaţii "din culise", afirmă regizoarea şi producătoarea Monica Lăzurean-Gorgan.

"Lemn", regizat de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst şi Ebba Sinzinger, urmăreşte investigaţiile desfăşurate în România, Peru, Rusia şi China, de Alexander Von Bismarck, activist şi şef al Environmental Investigation Agency din Washington DC.

Prima proiecţie în Bucureşti a lungmetrajului are loc miercuri, la Verde Stop Arena, în cadrul festivalului pe tema drepturilor omului One World Romania.

"Cumva, am vrut să facem un documentar de lungmetraj în care să observăm. Lumea zicea 'A, e investigaţie'. Nu e un documentar de investigaţie ce am făcut noi. Protagoniştii noştri fac investigaţie şi noi îi urmărim. Deci e, cum se spune, un documentar observaţional. Noi observăm ce fac investigatorii. Cumva am vrut să şi cred că e bine să existe pentru public toate perspectivele. E reportajul care îţi livrează informaţie şi ai privirea din culise - uite cum se construiesc informaţiile, pus într-o zonă globală - uite ce se întâmplă cu lemnul şi uite unde ajunge, care e traseul lui şi unde e România în toată povestea asta", a declarat pentru AGERPRES regizoarea.

Ea îşi doreşte ca filmul să fie prezentat şi în Parlamentul European.

Una dintre ideile iniţiale ale lungmetrajului a fost plasarea ţării noastre pe "harta" fenomenului defrişării şi exploatării ilegale de lemn din lume.

"Eu voiam să fac un documentar pe tema tăierilor, dar să nu fie reportajele alea impecabile, nu sunt eu pe zona de reportaj. Am zis cumva să pun România într-un context internaţional, cu mintea mea de atunci, când am pornit, am zis 'Cum ar fi să punem cumva presiune pe România şi pe Guvernul nostru, din afară?'", spune ea.

Prin intermediul coregizoarelor l-a cunoscut pe Alexander Von Bismarck. "I-am scris: 'N-ai mai venit în Europa, să vezi România'. Ei erau mai mult pe Indonezia, Cambogia şi în Africa. Când a venit în România a zis: 'E clar, m-ai convins'", îşi aminteşte Monica Lăzurean-Gorgan.

Pe lângă prezentarea situaţiei exploatării ilegale din România, filmul arată şi o parte din reţeaua din această industrie.

"Lemnul tăiat din Rusia ajunge în China şi din China în America, adică se împrăştie şi, după aceea, ce mai ştii tu, dacă podelele din casa ta sunt lemn tăiat legal sau nu", spune realizatoarea.

În ceea ce priveşte implicarea civică în cazul unui documentar, Monica Lăzurean-Gorgan este de părere că "faci câţi poţi, unde poţi, cu resursele tale, cu meseria ta".

"Problema noastră mare este că te apuci să faci film cu cele mai bune intenţii, cu implicare, cu speranţe, dar, până la urmă, resursele tale sunt limitate. (...) Cu toţii încercăm să ajutăm, dar poate că uneori nu ai cum să ajuţi cauza 'all the way'", consideră ea.

Totodată, aceasta spune că "Lemn" nu trebuie să ducă la un discurs "patriotic" pe tema exploatării ilegale a pădurilor.

"Trebuie să avem mare grijă să nu dezvoltăm în discurs patriotic şi naţionalist - 'Lemnul nostru e furat de străini, să moară străinii'. Am încercat şi eu să am grijă când vorbesc cu oricine. Despre asta vorbeşte filmul - în ţările care au legislaţia asta foarte permisivă, cine se prinde de asta vine şi exploatează resursele. Dar trebuie să avem foarte mare grijă să nu o dăm în discursul ăsta naţionalist", este de părere regizoarea.

În opinia ei, "unde legislaţia îţi permite, unde sunt portiţe chiar generoase unele, (...) oamenii o să le forţeze şi o să le folosească".

"Eu cred că e contextul social, adică contextul social dictează decizia fiecăruia şi contextul social înseamnă şi acces la educaţie, conştientizare, chestii care sunt cumva pe termen lung. (...) Eu nu cred că e o chestie de rea voinţă. Cred că e o combinaţie de factori sociali, nivel economic şi acces la educaţie care te duce în zona asta de 'Hai că tai că am şi eu mâine un ban'", spune ea.

"Lemn" a fost proiectat în avanpremieră la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) , la începutul lunii august.

Monica Lăzurean-Gorgan este implicată şi în campania "Documentarul contează", care susţine că acest gen "trebuie finanţat mai bine, trebuie susţinut mai bine, trebuie privit altfel şi trebuie să i se acorde o atenţie de care e nevoie".

"În ultima vreme, filmul documentar românesc e din ce în ce mai vizibil, circulă mai mult în festivaluri, sunt din ce în ce mai multe documentare româneşti care se fac", arată ea. Totuşi, subliniază aceasta, la cel mai recent concurs de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), din 44 de propuneri, doar cinci au fost finanţate. "În continuare, doar 10% din totalul finanţării unui concurs se alocă pentru documentar. E o sumă foarte mică", remarcă Monica Lăzurean-Gorgan.

De altfel, alături de ea, mai mulţi realizatori de documentar au avut o discuţie pe această temă cu conducerea CNC.

"Vom continua până vom fi auziţi şi vor exista nişte feedback-uri concrete", spune Monica Lăzurean-Gorgan. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)