Un număr de 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii îi cer ministrului Culturii, printr-o scrisoare deschisă, reglementarea "fermă" şi "rapidă" a situaţiei actuale a patrimoniului construit în România.

În scrisoarea transmisă de Şerban Sturdza, preşedinte al Fundaţiei Pro Patrimonio România, se subliniază că este "imperios" necesară racordarea legislaţiei, a procedurilor de avizare, autorizare şi control la bunele practici europene pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a mărturiilor identităţii culturale naţionale.

"În contextul recentei demolări a imobilului din Str. Frederic Joliot-Curie 22, Zona construită protejată nr. 45 Cotroceni - ultima dintr-un şir de zeci care s-au petrecut în perioada post-dictatură în capitala unei ţări europene -, noi, semnatarii acestei scrisori, considerăm imperios necesară racordarea legislaţiei, a procedurilor de avizare, autorizare şi control la bunele practici europene pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a mărturiilor identităţii culturale naţionale", se arată în scrisoarea deschisă.

Potrivit semnatarilor, zonele construite protejate sunt atacate "constant" prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum şi prin construcţii noi, "străine caracterului locului".

"Lista Monumentelor Istorice nu este nici până astăzi completă. Clasările iniţiate de organizaţii profesionale şi de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gândită parcă pentru a fi imposibil de aplicat, precum şi de aparatul administrativ. Multe clădiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute. Cadrul legislativ de protecţie a patrimoniului este încă neadaptat la practica europeană, permiţând, fără riscul unei sancţiuni, derapaje în procedurile de avizare şi intervenţii de natură să distrugă moştenirea culturală locală şi contribuţia naţională la patrimoniul european", se arată în document.

Semnatarii scrisorii îi solicită ministrului Culturii "un cadru legislativ adecvat pentru a încuraja buna întreţinere şi conservarea/restaurarea monumentelor şi clădirilor valoroase din zonele construite protejate, un statut juridic clar, cu reală protecţie pentru clădirile din ansamblurile urbane clasate monument istoric şi din zonele protejate, actualizarea listei arborilor monument într-un document public cu valoare juridică şi legislaţie specifică, clasarea peisajelor culturale, retragerea dreptului de specialist/expert al celor dovediţi că deturnează sensul studiilor istorice".

Ei solicită, de asemenea, susţinerea unor parteneriate active cu organizaţiile profesionale în domeniu, cu ONG-urile care apără patrimoniul şi, nu în ultimul rând, cu mediul academic din toată ţara şi promovarea ghidurilor de intervenţie în zone de patrimoniu create prin proiectele culturale finanţate de Ordinul Arhitecţilor din România şi de Uniunea Arhitecţilor din România.

"Este inadmisibil ca intervenţii agresive sau solicitări de desfiinţare a unor clădiri valoroase din zone protejate, care au fost respinse de Comisiile zonale ale monumentelor istorice şi de Direcţiile judeţene pentru cultură, să fie în final avizate favorabil de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi de Ministerul Culturii. Este semnul unei nepermise relativizări a criteriilor şi normelor de protecţie patrimonială, ca şi al lipsei de colaborare a administraţiei centrale cu cea locală", se susţine în scrisoare.

Conform semnatarilor, informarea publică adecvată, prin mijloace locale de expunere şi pe paginile de internet, ca procedură prealabilă a avizării intervenţiilor asupra monumentelor, zonelor lor de protecţie şi zonelor construite protejate este obligatorie.

"Păstrarea şi valorizarea patrimoniului reprezintă o 'investiţie pe termen lung' care - aşa cum a demonstrat-o experienţa internaţională - participă în mare măsură la dezvoltarea unei ţări", se mai arată în scrisoarea deschisă.

Printre semnatarii documentului se numără Şerban Sturdza - preşedinte al Fundaţiei Pro Patrimonio România, Vlad Alexandrescu - profesor universitar, senator USR, fost ministru al Culturii 2015 - 2016, Theodor Paleologu - preşedinte Fundaţia Paleologu, fost ministru al Culturii, Flavius Baias - profesor universitar, fost decan (2008 - 2020) al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, Mihai Şora, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Matei Vişniec, Radu Paraschivescu, Andrei Pleşu, pictorul Ştefan Câlţia, Teodor Frolu - arhitect, vicepreşedinte Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23, actorii Mariana Mihuţ, Oana Pellea, Marcel Iureş, Victor Rebengiuc, Marius Manole. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)