Aproape 2.000 de complexe arheologice au fost descoperite până în acest moment pe traseul viitoarei şosele ocolitoare din partea de sud a Timişoarei, acestea fiind prezentate miercuri de către echipa de arheologi.

Au fost scoase la iveală locuinţe, gropi de provizii şi menajere, cuptoare, vetre, şanţuri de apărare, valuri de apărare, morminte de inhumaţie şi incineraţie, necropole, descoperiri funerare şi un depozit de vase, care au aparţinut mai multor epoci istorice, începând din neolitic.

Şantierul arheologic a fost deschis în vara anului trecut, pe o suprafaţă de 11 hectare şi se estimează că se va închide în următoarele două luni, pentru ca investiţia de infrastructură rutieră să poată continua.

Arheologii au prezentat, miercuri, la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, descoperirile de pe cele şapte din totalul de opt situri cercetate, sub supravegherea specialiştilor Muzeului Naţional din Alba Iulia şi ai Muzeului Naţional al Banatului din Timişoara, dar şi ai altor muzee din ţară, care cunoşteau din documentele anterioare că în zonă ar exista doar două situri arheologice.

Au fost identificate şi cercetate complexe din epoca neolitică (mileniile VI-V î. Hr.), epoca eneolitică (mileniul III î. Hr.), epoca bronzului târziu (secolele XV-XI î. Hr.), a doua epocă a fierului (secolele IV-III î. Hr.), epoca romană (secolele III-V d. Hr.) şi epoca medievală timpurie (secolele VIII - XIII d. Hr.).

"Obiectele descoperite erau piese de port şi podoabă confecţionate din metal, lut ars, os, corn, sticlă, inele, pandantive, brăţări, colane, coliere, arme, o spadă de epocă romană, vârfuri de săgeţi descoperite într-unul din cimitirele de medieval timpuriu, pumnale, vârfuri de lance şi de suliţe, râşniţe din piatră, topoare, seceri, greutăţi din metal. Din punct de vedere al importanţei siturilor, arheologii au menţionat situl nr. 6, unde a fost descoperită aşezarea neolitică care dispune de sisteme de apărare cu şanţuri, aşezarea din epoca bronzului târziu din cimitirul aferent (situl nr. 5), unde a fost identificată o comunitate care s-a îngropat timp de cinci secole", a declarat Gabriel Bălan, arheolog al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Toate piesele descoperite vor fi restaurate şi conservate în laboratoarele muzeelor participante la această operaţiune, în circa cinci ani, după care vor ajunge în Muzeului Naţional al Banatului, în baza unui protocol.

Cercetarea arheologică a fost organizată de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, antreprenorul lucrării este Tirrena Scavi S.p.A. Italia, iar beneficiară este Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, care construieşte şoseaua de centură sud a Timişoarei, cu deschidere spre Serbia. AGERPRES / (A - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Lăzăroiu)