Zeci de iubitori ai portului popular din toate colţurile ţării şi-au dat întâlnire în acest weekend în Vrancea, la o şezătoare a cărei vedetă incontestabilă a fost ia vrâncenească.

Medici, economişti, pictori, profesori, arhitecţi, atât femei, cât şi bărbaţi, cu toţii pasionaţi de costumul popular şi tradiţiile româneşti, au venit la Focşani pentru a-şi împărtăşi unii altora din secretele iilor pe care le-au cusut chiar cu mâinile lor. Cu toţii au ţinut să poarte ii, unele vechi de mai bine de o sută de ani, descoperite în lăzile de zestre ale bunicilor şi străbunicilor, altele cusute de mâinile lor, reproduceri ale unor originale care mai pot fi văzute doar în colecţiile unor muzee din România şi străinătate sau în colecţiile unor particulari, îndrăgostiţi de ia românească.

"Ia vrâncenească a fost în prim plan la acest eveniment. Am avut în cadrul acestei şezători ii de peste o sută de ani şi chiar două exemplare din ia cu mânecă răsucită, reproducere după ii vechi de peste 200 de ani, toate cusute cu drag de aceste doamne, din pasiune şi dragoste pentru ia noastră tradiţională. E extraordinar ceea ce fac aceste femei. Am crezut că vor dispărea aceste meşteşuguri, mai ales în ziua de azi, când ia pe care o reproduc străinii umple magazinele noastre. E o durere să se întâmple acest lucru. Copiii noştri ar trebui să se apropie de aceste tradiţii, pe care să le înveţe şi la şcoală, măcar o oră pe săptămână. Ia este importantă pentru noi, pentru că ne duce înapoi la istoria poporului român", a declarat, pentru AGERPRES, Maria Murgoci, directoarea Ansamblului Folcloric "Ţara Vrancei" din Focşani.

Tradiţiile sunt duse mai departe şi de cei care au făcut o meserie din această pasiune. Carmen Marian, restaurator de textile, a avut ocazia să facă parte din echipa care a restaurat la Luvru broderiile româneşti din patrimoniul unor mănăstiri şi muzee din ţară, expuse în cadrul unei expoziţii de artă românească, ce s-a bucurat de mare succes în rândul străinilor. Pentru aceasta, ia reprezintă o marcă identitară a poporului român, care reuşeşte să construiască "punţi între oameni".

"Eu restaurez iile pe care le descoperim prin lăzile de zestre. Aceste manifestări reuşesc să conserve şi să ducă mai departe tradiţia, căci acest lucru este foarte important. Aceste ii, care sunt o marcă identitară a poporului român, reuşesc să construiască punţi între oameni, între arii geografice diferite şi epoci diferite. Punţi între femeile de altădată, care au ştiut să creeze aceste minunăţii şi cele care au avut grijă să le păstreze în lăzile de zestre şi să le aprecieze, între cei care în zilele noastre le transmit mai departe cu grijă şi cu mult entuziasm. Fără pasiune nu reuşeşti să faci nimic şi mai ales să insufli această dragoste şi pentru generaţiile următoare, care admiră şi transmit mai departe acest meşteşug", a spus Carmen Marian, expert restaurare textile din Iaşi.

La eveniment a participat şi Vera Sali, o moldoveancă originară din Cartal, care a venit îmbrăcată într-un costum vechi de peste 150 de ani, aparţinând familiei unui mare patriot român şi pe care recunoaşte că îl poartă ori de câte ori are ocazia, pentru a reînvia tradiţiile strămoşeşti.

"Ia reprezintă identitatea noastră şi de aceea avem datoria să reînviem tradiţiile. Am venit astăzi îmbrăcată într-un costum vechi de 150 de ani, care a aparţinut soţiei marelui istoric Ion Nistor, cel care a redactat şi semnat actul Unirii la 1918 la Cernăuţi şi sunt mândră că am avut norocul să-l moştenesc. Am fost în acest costum şi la Sighet, unde a fost încarcerat Ion Nistor, şi sunt bucuroasă că am ajuns în Vrancea, să îl aduc şi aici. Eu m-am născut în Cartal, unde a fost foarte greu să ne păstrăm tradiţiile după venirea sovieticilor. Au confiscat atunci tot ceea ce însemna portul popular. Ceea ce ne-au rămas sunt unele fotografii, după care încercăm să recreăm comorile de altădată. De aceea, ori de câte ori îmbrăcăm aceste ii, reînviem tradiţiile", a declarat, pentru AGERPRES, Vera Sali, medic de laborator în cadrul unui centru de transplant din Chişinău.

La şezătorile din întreaga ţară, femei iubitoare de tradiţii se întâlnesc cel puţin o dată pe săptămână, schimbă informaţii despre tehnicile vechi de cusut, modele, materiale şi încearcă să recreeze iile de altădată. Şezătorile nu au fost create în scop comercial, ci pentru a redescoperi obiceiurile şi tradiţiile de altădată şi de a încuraja participantele să-şi coase singure iile.

"În cadrul acestor şezători redescoperim tradiţiile de altădată. Încercăm să abatem atenţia dinspre zona de artizanat şi kitsch înspre tradiţia autentică. Nu e acelaşi lucru o cămaşă cumpărată de la un magazin oarecare şi se numeşte ie şi ce este cusut cu mâna, conform canoanelor. Lumea trebuie să înţeleagă că a purta ie nu înseamnă a purta o cămaşă cu nişte motive oarecare. Ia înseamnă rădăcini. Fiecare cămaşă cusută trebuie să ţină cont de specificul zonal. Sunt multe elemente elemente care seamănă aparent, dar în realitate sunt diferenţe notabile. Pe ii sunt cusute simboluri identitare. Fiecare simbol are o semnificaţie, care exprimă trăiri şi sentimente. În acele timpuri, fiecare femeie cosea într-un anumit fel şi se putea vedea clar din cămaşa pe care o purta dacă era vorba de o fată care urma să se mărite sau o văduvă", au povestit Paula Dogaru şi Maria Dumitru de la Şezătoarea Bucureşti.

Invitat special al acestui eveniment a fost Nelu Dumitrescu, vrâncean plecat în Germania din 1988, dar care nu şi-a uitat originile şi a devenit astăzi mentor pentru cei care îşi doresc să redescopere vechile tradiţii româneşti.

"Cu tradiţia m-am născut şi am avut de unde să învăţ, de la bunicile şi mătuşile mele. Tot ceea ce ştiu am învăţat de la ele. Toate femeile din familie purtau catrinţe. Bunicile mele erau ultima generaţie care a ştiut să coasă toate tehnicile astea. Acum, eu sunt sursa, deşi nu am studiat nici etnografie, nici etnologie. Când s-au scris cărţi, nu s-a gândit nimeni că cineva va încerca să recreeze acele cămăşi cu tehnicile din vremurile respective, aşa că eu, pentru că le cunosc, sunt bucuros să le arat şi altora interesaţi", a spus Nelu Dumitrescu.

Acesta a povestit cum astăzi modelele de altădată se recreează mai mult din fotografii, pentru că există puţine originale, de obicei la muzee, care sunt "neprietenoase" cu cei care doresc să le studieze.

"Muzeele de astăzi sunt foarte neprietenoase. Nu te lasă să atingi cămăşile, să le studiezi în detaliu, uneori nici nu le expun, aşa că doamnele care vor să coasă ii trebuie să o facă mai mult din poze. Eu am început să strâng ii de tânăr. Personal, am cusut o singură cămaşă cu mânecă răsucită, pentru că nu aveam niciuna în colecţie şi am cusut-o cu mâna mea", a menţionat Dumitrescu.

De Ziua Iei, etnologul vrâncean Ion Cherciu a lansat la Focşani volumul "Portul popular românesc în cercetările monografice ale Şcolii Sociologice de la Bucureşti", o lucrare în care costumul popular a fost descris în toată intimitatea lui, în cuvinte şi imagini, aşa cum au fost ele surprinse de cercetătorii Şcolii Sociologice a lui Dimitrie Gusti, completate cu informaţii şi mărturii culese din diverse zone ale ţării de acesta.

"Cartea este o reinventariere şi o reinterpretare a tot ceea ce Şcoala Sociologică de la Bucureşti a scris despre costumul popular românesc. Ei au dat nişte direcţii de cercetare care, din păcate, nu au mai fost urmate după venirea la putere a regimului comunist. Am înţeles ca o chestiune de onoare să pun pe hârtie toată această activitate şi să scot această carte", a spus Ion Cherciu la lansarea cărţii.

Evenimentul "Ziua iei, în Vrancea" a fost organizat de Ansamblul Folcloric profesionist "Ţara Vrancei" şi "Şezătoare Bucureşti", cu scopul de a sărbători portul popular românesc şi de a le transmite celor prezenţi frumuseţea acestuia. La şezătoare au participat iubitori ai portului popular din Bucureşti, Buzău, Brăila, Bacău, Constanţa, Vrancea, dar şi din Basarabia. AGERPRES / (A - autor: Dana Lepădatu, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)