Bucureştenii s-au putut bucura vineri seară de bogata ofertă a organizatorilor Nopţii Albe a Galeriilor, vizitând cele 69 de spaţii de expunere participante, al căror program divers în numeroase vernisaje, expoziţii, performance-uri ori vizionări a invitat publicul să petreacă o noapte albă în compania culturii contemporane.

"Avem un program cât se poate de încărcat în acest interval orar care a devenit destul de scurt faţă de cât de multe spaţii sunt participante. Pot să spun un mare mulţumesc atât tuturor participanţilor, cât şi publicului, care acordă timp şi răgaz nu doar la a parcurge un traseu nocturn în galop, ci faptul că există interes ca oamenii să dialogheze despre ceea ce înseamnă cultura contemporană din România", a declarat, vineri seară, pentru AGERPRES, artista Suzana Dan, reprezentanta Asociaţiei Ephemair, iniţiatoarea NAG.

Potrivit Suzanei Dan, mii de vizitatori trec pragul galeriilor în noaptea rezervată acestora.

"Cu siguranţă sunt mii, pentru că vorbim, totuşi, de un fenomen care şi dacă este urmărit în felul în care este recepţionat de mass-media are deja un ecou cât se poate de puternic. Nu avem cum să cuantificăm în cifre foarte exacte numărul de participanţi, dar oricum din momentul extinderii naţionale vorbim de un eveniment care adună în harta lui nocturnă zeci de mii de vizitatori", a susţinut iniţiatoarea NAG.

Ea a amintit că organizatorii NAG au parte şi în acest an de sprijin din partea Primăriei Capitalei, prin recent înfiinţata EXPO ARTE, precum şi de contribuţia Asociaţiei Fondului Cultural Naţional.

*** Rezidenţa BRD Scena9 a propus insomniacilor proiectul special NAG "Cultura artist-run - critică, rezistenţă, evadare", care prezintă o scurtă istorie a spaţiilor independente active în Bucureşti şi nu numai, ce au avut o influenţă semnificativă în istoria culturii contemporane din România ultimilor peste zece ani.

"Vorbim de aceste spaţii artist-run, care apar, dispar şi, bineînţeles, sunt administrate aşa cum pot ele să existe de către artişti; nu beneficiază de sprijin instituţional în marea lor majoritate. Această istorie de peste 10 - 20 de ani are un parcurs cât se poate de interesant ca influenţă în ceea ce înseamnă cultura contemporană în România. Vorbim de artişti, care, la început, şi-au desfăşurat activitatea în aceste spaţii uşor anonime, lucrările lor fiind regăsite acum în cele mai importante instituţii de cultură din ţară şi nu numai, chiar în străinătate", a afirmat Suzana Dan.

Curatorul invitat al proiectului, Igor Mocanu, a declarat că evoluţia spaţiilor artist-run reprezintă "un fenomen extrem de important în arta românească în general".

"Expoziţia e oarecum pedagogică şi istorică, pentru că recuperează instituţii care nu mai sunt active, dar şi unele active, tocmai pentru a sublinia importanţa fenomenului. Pentru că el apare ori de câte ori se creează un vid democratic în societate şi artiştii nu se mai simt reprezentaţi şi atunci încep să îşi creeze singuri forme de autoreprezentare şi autogestiune", a declarat curatorul, pentru AGERPRES.

Expoziţia va fi deschisă publicului timp de o lună de zile în spaţiul Rezidenţei BRD Scena9 care în ultimele ediţii ale Nopţii Albe a Galeriilor a găzduit producţiile speciale ale acestui eveniment. Programul va cuprinde conferinţe, artist talk-uri, tururi ghidate şi nu în ultimul rând programul educaţional "Care-i faza cu arta contemporană?" prin care se doreşte familiarizarea categoriilor mici de vârstă cu fenomenul culturii contemporane.

Proiectul special NAG " Cultura artist-run - critică, rezistenţă, evadare" este extins în mai multe spaţii din Bucureşti.

*** Pentru Noaptea Galeriilor şi nu numai, MNAC a curatoriat o expoziţie itinerantă pe tema inegalităţii de şanse şi a discriminării etnice, un muzeu pop-up care va călători, după lansarea de vineri seara, către spaţii cu concentrare mare de populaţie activă şi ocupată, în sedii de companii.

În sala de marmură de la parterul MNAC, George Vasilescu, Claudiu Cobilanschi, Simona Constantin, la care s-au adăugat Suzana Dan şi Cosmin Filisan, artişti selectaţi prin concurs, au propus publicului, împreună cu comunitatea din Rahova-Uranus, "vecinii muzeului", precum şi cu rezidenţi din Aleea Livezilor (Ferentari), patru lucrări de artă menite "să construiască poduri între cele două lumi".

"Planuri de viitor", lucrarea lui Claudiu Cobilanschi, o instalaţie video, prezintă o serie de interviuri cu oameni din comunităţi despre banalitatea vieţii, propunându-le să răspundă la întrebarea "ce veţi face mâine?", în timp ce George Vasilescu, un tânăr artist etnic rom, "întinde o capcană", atât românilor cât şi romilor, propunându-le să devoaleze care a fost cea mai bună, respectiv proastă experienţă cu un român sau cu un rom.

"Community Outreach înseamnă că publicul îşi iese din matcă şi merge spre publicul lui cu scopul de a-l educa. Vorbim despre probleme grave, dure ale societăţii româneşti contemporane. Din februarie până acum, de când am dat startul acestei iniţiative, am avut trei expoziţii pe tema LGBT, o campanie de awareness pe tema schizofreniei şi acest proiect foarte ambiţios, credem noi, Muzeul Nomad de Artă Contemporană, o expoziţie itinerantă pe tema rasismului la români, care are ca audienţă principală tinerimea română activă, ocupată, acei corporatişti cum îi ştim noi", a declarat, pentru AGERPRES, Georgiana Toea, coordonatoarea programului MNAC Community Outreach.

Ea a precizat că proiectul se doreşte "un soi de dialog cu rezidenţa din Rahova-Uranus, aceşti marginali centrali, care se confruntă cu toate acele dureri româneşti - de la lipsa accesului la educaţie, la sănătate, până la evacuările forţate". "Ducem poveşti despre oameni. Umanizăm sărăcia", a mai spus Georgiana Toea.

Expoziţia a fost completată, în Noaptea Albă a Galeriilor, de prestaţia trupei de teatru PlayHood, care a jucat piesa "Friday", iar Cosmo a realizat un performance de percuţie cu ajutorul căruia publicul a fost ghidat în descoperirea mesajului lucrărilor. Dezvoltat în parteneriat cu Policy Center for Roma and Minorities, proiectul este cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

*** La Galateca, insomniacii l-au întâlnit pe artistul plastic Mircea Moroianu, care, prin demersul său artistic, regăsit în lucrările din expoziţia "We are connected/ Desen şi veşmânt urban la Galateca", a lansat o invitaţie la dialog.

Analitice şi minimaliste, lucrările artistului - atât desene, cât şi tricouri - sunt radiografii surprinzătoare ale mecanismelor iubirii şi proiecţii despre cuplul ideal din ziua de azi.

"Este o expoziţie despre apropiere, despre complementaritate şi despre iubire, care cuprinde o serie de desene pe care eu am început-o într-o perioadă de căutări foarte intense în viaţa mea, când cântam cu o trupă de rock, Oliver, cu care am scos albumul Eros. Ca să integrez mai uşor ceea ce trăiam, am decis să desenez şi, de-a lungul anilor de căutări, au rezultat aceste desene", a declarat artistul, pentru AGERPRES.

El a spus că va sta până târziu în noapte să îşi aştepte publicul, pentru a dialoga. "Da, încerc să stau cât pot. Nu promit că o să rămân toată noaptea, dar o să stau. Pentru că eu chiar îmi doresc să vorbesc cu oamenii. Mi-ar plăcea să interacţionez cu ei şi să schimbăm păreri pe baza lucrărilor. Tot timpul am spus că desenele mele sunt o invitaţie la prietenie", a afirmat Mircea Moroianu.

*** La Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" vizitatorii au putut vedea expoziţia "Alb - Negru", curatoriată de lector universitar doctor Anca Boeriu, secţia Grafică a Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, iar la Casa Dacia a fost panotată expoziţia "DIPLOMA 2018", care prezintă cele mai bune lucrări de absolvire ale viitoarei generaţii de artişti, absolvenţi ai tuturor facultăţilor vocaţional-creative din România.

*** Galateea a oferit publicului o privire asupra artei artistei plastice Judit Crăciun, care prin expoziţia sa intitulată "METAFORME - eşantioane ale unor concepte plastice" se dovedeşte, aşa cum transpare din ceramica prezentată, "o personalitate artistică puternică şi autentică", aşa cum consideră critica de specialitate. "Demersul său artistic este susţinut şi de precizia, respectiv dexteritatea cu care stâpâneşte tehnica de execuţie a lucrărilor", consideră criticul de artă Németh Julia, citat în prezentarea expoziţiei.

*** O iniţiativă aparte a avut Galeria Odeon, care a propus publicului NAG 2018 o expoziţie ce reuneşte lucrări semnate de mari maeştri ai picturii româneşti: Constantin Piliuţă, Dan Hatmanu, Otto Briese, Costache Agafiţei, Leon Biju, Ion Sălişteanu, Liviu Suhar, Paul Scortesco sau Eva Cerbu.

* * *

Noaptea Albă a Galeriilor este un eveniment cultural iniţiat şi dezvoltat naţional de Asociaţia Ephemair cu sprijinul BRD Groupe Societe Generale. Proiectul este cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Primăria Capitalei prin EXPO ARTE Centrul Cultural, Fundaţia9.

În Bucureşti, NAG a pus bazele unei platforme de promovare a artei contemporane şi a tinerilor artişti români, atât prin încurajarea contactului dintre artişti şi galerii sau spaţii dedicate artei contemporane, cât şi prin prezentarea artiştilor unui public extins, căruia îi oferă în fiecare an oportunitatea de a descoperi arta generaţiei din care face parte. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)