Tudor Vlad, directorul Centrului Internaţional James M. Cox Jr. pentru Training şi Cercetare în Comunicare şi Media din cadrul Universităţii din Georgia (SUA), a declarat luni că ştirile false nu reprezintă o noutate şi că marea problemă este că în prezent s-a legitimat conceptul.

"Cu 500 de ani î.Hr., în primul Tratat de artă a războiului, se vorbea despre felul cum poţi câştiga războiul fără a ajunge pe câmpul de luptă. Această idee a dezinformării, a propagandei, a manipulării nu este una nouă; după părerea mea, marea problemă este că acum s-a legitimat acest concept şi ce vreau să spun prin asta? Mulţi politicieni, de pildă din ţările în curs de democratizare, începuseră să înveţe că trebuie să răspundă întrebărilor care veneau din zona mass-media sau simţeau nevoia că trebuie să răspundă atunci când mass-media lansau nişte acuze la adresa lor fie de corupţie, fie de altă natură, acum au început să utilizeze acest termen pentru a nu mai răspunde. În loc de a explica, în loc de a da cifre, în loc de a se legitima prin acţiunile lor, în loc de a contrazice eventual unele acuze false din presă au ajuns acum să spună: 'O, sunt ştiri false!' şi acesta e un lucru foarte periculos şi noi, cei care lucrăm în zona mass-media, înclin să cred că oarecum am legitimat acest termen care e folosit tot mai mult", a spus Tudor Vlad, cu prilejul unui workshop pe tematica ştirilor false.

El a menţionat că acest fenomen se regăseşte şi în presa tradiţională. "El este prezent şi în presa tradiţională care, din păcate, este tot mai polarizată în multe ţări din lume şi atunci obiectivitatea sau neutralitatea devine o pasăre rară, dar evident fenomenul e prezent la o scară foarte mare pe reţelele sociale", a afirmat Tudor Vlad.

La rândul său, Ion Stavre, conferenţiar universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), a precizat că tehnologia digitală permite o ''răspândire fulgerătoare a ştirilor false la o scară inimaginabilă până în prezent''.

"În ultimii ani s-au observat anumite consecinţe (ale ştirilor false - n.r.), care sunt nedorite, şi anume dezinformarea omului obişnuit, asta este cea mai gravă consecinţă şi, într-un fel sau altul, se încearcă găsirea unor soluţii. După cum vedeţi, Facebook şi-a schimbat algoritmii şi nu mai permite o răspândire atât de uşoară a postărilor", a arătat Stavre.

Potrivit acestuia, viteza de răspândire a ştirilor false este dată de tehnologie. "Această viteză de răspândire este pur şi simplu deconcertantă, (...) viteza este dată de tehnologie. (...) Ştirile false în momentul de faţă sunt folosite foarte mult în războiul economic la o scară mai mare sau mai mică şi atunci evident că ele sunt greu de eliminat", a adăugat Stavre.

Workshopul pe tematica ştirilor false, care se desfăşoară luni şi marţi, este organizat de SNSPA, în parteneriat cu Centrul James M. Cox Jr. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)