Personalitatea generalului francez Henri Mathias Berthelot, contribuţia sa la izbânda Armatei Române în Primul Război Mondial, ca premisă pentru constituirea României Mari, dar şi aspecte mai puţin cunoscute ale vieţii sale în zona Ţării Haţegului au constituit doar câteva dintre temele lucrărilor ştiinţifice prezentate marţi în cadrul unui simpozion organizat de Academia Română în comuna General Berthelot, la fostul conac al generalului.

Simpozionul "Pe urmele generalului Henri Mathias Berthelot" a reunit la Centrul de dezvoltare durabilă Ţara Haţegului-Retezat al Academiei Române istorici de renume care au susţinut mai multe prelegeri ştiinţifice referitoare la istoria conacului Berthelot, donat de către general Academiei Române în anul 1926, relaţia militarului francez cu Casa Regală sau întâlnirea acestuia cu Consiliul Naţional Român în decembrie 1918.

"Generalul Berthelot este o personalitate fascinantă pentru istoria României, glorioasă, care a avut o contribuţie esenţială la organizarea şi la izbânzile Armatei Române, alături de Antantă, în Primul Război Mondial - premise ale constituirii României Mari. Generalul a fost membru de onoare al Academiei Române (...). A fost cetăţean de onoare al României, iar statul român, pentru a-i recompensa truda, sentimentele deosebite faţă de România, i-a donat aşezămintele de la Fărcădinul de Jos, din Ţara Haţegului (actuala comună General Berthelot, n.r). Generalul a venit aici, cât a stat în România, s-a simţit extrem de bine. La plecarea sa definitivă în Franţa, a donat Academiei Române aceste aşezăminte şi alte bunuri materiale şi financiare, care să constituie surse pentru finanţarea unor burse pentru militarii şi pentru elevii de militari, dar nu numai, la şcoli militare franceze pentru formarea acestor ofiţeri şi pentru formarea elitelor româneşti, militare sau civile", a declarat acad. Ioan Păun Otiman.

În perioada comunistă conacul a fost sediul unui CAP şi mai apoi spaţiu de depozitare; clădirea a fost renovată, cu ajutorul unor fonduri nerambursabile, sub coordonarea Academiei Române şi transformat, din anul 2010, într-un centru de studii ştiinţifice şi conferinţe.

Academicianul Ioan Păun Otiman a punctat şi relaţia pe care generalul francez a avut-o cu sătenii din Fărcădinul de Jos, menţionând că acesta se simţea bine printre ţăranii de aici, că mergea la moară sau la vie.

"Oamenii simpli l-au adoptat ca pe un adevărat român. (...) Localnicii din Fărcădin l-au asimilat de o asemenea manieră încât un jurnalist bănăţean a scris prin anii 1930 că cetăţenii din Fărcădin îl pun pe generalul Berthelot alături de icoane, ca pe o icoană sfântă. Iar cum îi cunoaştem hâtri pe ardelenii de aici, pentru că nu-i puteau pronunţa bine numele în limba franceză, Berthelot, îi spuneau că 'el este consăteanul nostru, domnul general Burtălău', datorită şi masivităţii sale - era un bărbat de 1,90 m şi 120-130 de kilograme", a arătat academicianul Ioan Păun Otiman.

Pe de altă parte, prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prof.univ. dr. Ioan Bolovan, a spus că generalul Berthelot a avut o contribuţie "extrem de consistentă" la procesul de făurire a României Mari.

Sursa foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES 

"Contribuţia generalului Berthelot la făurirea României Mari este una extrem de consistentă, mult mai consistentă decât ne-o închipuim şi decât ştie marele public - pentru că asociază prezenţa generalului Berthelot cu misiunea militară franceză care a venit în România de la mijlocul lunii octombrie 1916 şi a stat, în prima ei fază, până în 10 martie 1918. Prezenţa generalului Berthelot în România a fost una enormă, pentru că din prima zi, aşa cum rezultă din memoriile sale, dându-şi seama de demoralizarea în care se aflau şi regele, şi primul-ministru Brătianu şi marea majoritate a ofiţerilor, el a ajuns la concluzia că trebuie să schimbe şi să inducă liderilor români, politici şi militari, ideea rezistenţei cu orice preţ, a încrederii în victoria Antantei", a explicat prof. Ioan Bolovan.

În opinia sa, autorităţile locale ar trebui să ridice câte un bust al generalului Berthelot în oraşele din România iar o stradă să poarte numele militarului francez.

"Ar fi un gest extraordinar al românilor, în toamna Centenarului, să dea denumirea general Berthelot, în toate oraşele, unei străzi importante. Apoi, un bust, chiar dacă autorităţile locale au dificultăţi financiare - şi până la un punct, le înţelegem -, poate cu sprijinul unor mecenaţi, al mediului de afaceri şi al unor iubitori de istorie, patrioţi, dar, în acelaşi timp, şi deschişi acestei punţi de legătură între România şi Franţa pe care o reprezintă modelul Berthelot, să găsească resurse şi să se edifice câte un bust în fiecare oraş mare al României. Merită generalul Berthelot pentru ceea ce a făcut pentru România (...) - un susţinător total şi dezinteresat al României Mari", a adăugat profesorul Ioan Bolovan.

Simpozionul ştiinţific "Pe urmele generalului Henri Mathias Berthelot" a fost organizat de Academia Română, filialele din din Cluj-Napoca şi Timişoara, Institutul de Istorie "George Bariţiu" şi Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu". La lucrări au luat parte autorităţi judeţene şi locale, personalităţi culturale. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorin Blada, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)