Grupuri de circa 30 de liceeni din municipiul Tulcea participă anual, din 2015 până în prezent, la cercetările arheologice desfăşurate la cetatea Aegyssus în cadrul unui proiect ce are drept obiectiv amenajarea primului parc arheologic din judeţ, pentru care s-au obţinut avizele de mediu.

Monumentul Independenţei, Muzeul de Istorie şi Arheologie sau Parcul ori Dealul Monumentului numesc de fapt acelaşi loc, cetatea Aegyssus. În general, aici vin turiştii care vor să cunoască istoria oraşului Tulcea, autorităţile locale şi judeţene atunci când se depun coroane de flori în cadrul unor ceremonii ocazionate de sărbători naţionale, sportivi care vor să-şi testeze limitele pe cele câteva sute de scări sau tineri care se implică în cercetări arheologice.

Sursa foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Am venit aici pentru că îmi place istoria în general şi mi-a plăcut că am descoperit ceramică, iar ieri (marţi, n.red.) am găsit şi coarne de cerb. Mi-ar plăcea să revin anul viitor în şantier", a declarat miercuri pentru AGERPRES Elena Fulga, de 16 ani, elevă a Colegiului economic "Delta Dunării" din Tulcea, voluntară în campania de cercetare arheologică.

Printre tinerii voluntari se numără şi Nicu Bute, în vârstă de 21 de ani, student al Facultăţii de istorie a Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, prezent pentru prima dată la Tulcea, după ce timp de doi ani a participat la campaniile din siturile din judeţul Galaţi.

"Pentru mine, a fost o oportunitate să ajung aici. Din punctul meu de vedere, lucrurile frumoase sunt în detaliile mici, aşa că notabile sunt descoperirile monetare, dar şi o fibulă din bronz. Fibula este echivalentul din ziua de azi a unui ac de siguranţă decorativ sau a unei broşe. Era deteriorată şi am recuperat doar 70% din ea, aşa că nu va putea fi datată", a afirmat Nicu Bute, prezent la Aegyssus de la mijlocul lunii trecute.

Un alt voluntar, tulceanul Ionuţ Timofte, îi ajută pe cercetători de trei ani şi se declară fascinat de descoperiri.

"Monezile arată la început ca o bucată de pământ, dar apoi încep să apară însemne pe ele, Crucea lui Iisus, numele Lui. Am găsit bucăţi de ceramică cu lăbuţe de animale, dar şi ştampile ale cetăţii. Cel mai mult mi-a plăcut un sigiliu făcut din plumb pe care l-am descoperit la începutul săptămânii şi pe care se văd o sabie şi un scut. Este probabil sigiliul unui atelier privat din cetate", a afirmat Ionuţ Timofte, în vârstă de 20 de ani.

Este al patrulea an în care tinerii se implică voluntar în cercetările arheologice de la cetatea Aegyssus în cadrul unui proiect finanţat anual de Consiliul Local Municipal (CLM) Tulcea cu sume cuprinse între 20.000 de lei şi 40.000 de lei. Anul acesta finanţarea autorităţii locale, de 25.000 de lei, a fost dublată prin prima alocare acordată de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

În acest context, potrivit arheologului Marian Mocanu din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" (ICEM), anual grupuri de până la 30 de tineri, majoritatea liceeni, se implică în cercetările de la Monumentul Independenţei.

Sursa foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Din experienţele anterioare, lucrând pe alte şantiere cu studenţi şi ajungând aici în anul 2016, am avut o mică reticenţă, pentru că nu ştiam de ce sunt în stare voluntarii şi cum vor reacţiona. Spre plăcerea mea, am reuşit să colaborăm foarte bine şi avem tineri care vin aici de trei ani. Deja schimbăm o generaţie, pentru că unii voluntari au plecat în ţară, la facultate, iar în locul lor au venit noi serii de adolescenţi dornici să participe la cercetări", a afirmat Mocanu.

Atestată documentar pentru prima dată într-o operă literară antică de poetul Ovidiu în anul 12, fortificaţia din Dealul Monumentului păstrează urme ale aşezării getice din secolul al II-lea p.Hr., urme ale locuirii romane din secolele II-VII, precum şi cele ale trupelor Imperiului Bizantin din secolul al X-lea.

"Cetatea este menţionată de poetul Ovidiu în anul 12 p.Hr. şi ar mai exista câteva date corelate de anumite tulburări politice privind intervenţii ale unor guvernatori romani ai provinciei Macedonia înainte de a intra în componenţa Imperiului Roman. Se spune că această cetate a făcut obiectul conflictului dintre populaţia locală şi romani, în contextul războaielor din jurul Mării Negre", a amintit arheologul Marian Mocanu.

Primele descoperiri arheologice din situl Aegyssus au fost făcute cunoscute, potrivit sursei citate, la începutul secolului trecut şi sunt atribuite lui Constantin Moisil, care a şi publicat o serie de monede antice descoperite în această zonă.

În anii 1950, atunci când s-a înfiinţat prima instituţie muzeală din judeţ, Muzeul Delta Dunării, fostul director Gavrilă Simion a încercat să promoveze fortificaţia şi astfel au fost realizate noi cercetări sporadice cu rezultate mai puţin cunoscute.

"Cercetările sistematice din anii 1970, conduse de Andrei Opaiţ şi specialişti din muzeul tulcean s-au soldat cu descoperiri majore. În partea de est, a fost dezvelită o clădire cu dimensiuni mari, băile publice ale romanilor. Tot atunci s-au făcut cercetări pe latura de sud-est, lucru acum imposibil, din cauză că zona este proprietate privată. Atunci, s-a descoperit un depozit de amfore romane din secolele I a. Hr.-I p. Hr., o descoperire unicat în Dobrogea care atestă relaţiile comerciale puternice dintre zona de vest a Mării Negre şi bazinul Mării Egee", a mai spus arheologul.

O altă etapă de cercetări sistematice la Aegyssus a avut loc la mijlocul anilor 1990, a fost condusă de fostul director al Muzeului de Istorie şi Arheologie, Victor Baumann, şi a avut ca rezultat descoperirea şi cercetarea unei magazii de provizii.

În cadrul proiectelor susţinute financiar de CLM Tulcea, până acum, specialiştii ICEM şi voluntarii au reuşit să mărească aria de cercetare a termelor romane şi a depozitului de provizii în încercarea de a reface tabloul cronologic în care au funcţionat obiectivele, au pus în valoare în diferite întruniri de specialitate artefacte şi obiecte din ceramică descoperite în cercetările anterioare şi au ajuns la nivelul arheologic cel mai vechi din zona băilor romane.

"Aici am reuşit să ajungem în sfârşit pe nivelurile arheologice cele mai vechi, să documentăm prin descoperiri monetare şi nu numai existenţa unui nivel roman din prima parte a secolului al II-lea probabil care reprezintă baza de plecare a aşezării romane ulterioare dezvoltate pe parcursul următoarelor secole şi, de asemenea, am reuşit să descoperim un complex arheologic mai vechi atribuit populaţiei locale. Este vorba doar de nişte gropi, probabil cu rol menajer, în umplutura cărora am găsit ceramică specifică populaţiei getice şi fragmente de amfore greceşti, bănuim că se foloseau uleiul de măsline şi vinul din zona mediteraneeană", a afirmat Marian Mocanu.

În partea de vest a Parcului Monumentului, specialiştii Institutului de Arheologie din Iaşi, care s-au implicat în cercetările de la Aegyssus începând din 2017, au descoperit anul acesta un vas de provizii şi camera unei locuinţe.

Cercetările sistematice din ultimii ani au drept obiectiv amenajarea unui parc arheologic, iar cu acest scop ICEM a obţinut avize din partea autorităţilor de mediu. Amenajarea parcului arheologic, primul din judeţul Tulcea, este însă un demers care va dura ani de zile, ca urmare a rigorilor ştiinţifice care se respectă în şantierele de acest tip. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Nona Jalbă, editor online: Ada Vîlceanu)