Reprezentanţii societăţii civile româneşti din Covasna şi Harghita, prezenţi joi la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, consideră necesar ca autorităţile statului să elaboreze o strategie de dezvoltare economico-socială a acestor judeţe, care să garanteze "dăinuirea" comunităţii româneşti în această zonă în care este minoritară din punct de vedere numeric.

Directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu, a arătat, în cadrul sesiunii "Provocări privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita, în anul Centenarului Marii Uniri", că finanţarea instituţiilor şi asociaţiilor culturale româneşti din aceste judeţe reprezintă o problemă, arătând, prin contrast, că minoritatea maghiară din România beneficiază de "un suport financiar întreit", primind bani atât din bugetul de stat, cât şi de la Guvernul Ungariei şi bugetele locale "gestionate de UDMR".

O altă problemă a românilor din zonă o reprezintă, potrivit acestuia, slaba reprezentare în Parlamentul Românei, în consiliile judeţene şi locale, în prezent aceştia nefiind prezenţi în consiliile locale din municipiul Odorheiu Secuiesc, din oraşele Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa şi Baraolt, precum şi în majoritatea comunelor etnic mixte, prin urmare nu au puterea de a-şi promova interesele şi de a influenţa deciziile privitoare la comunitate şi nici de a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub "autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare".

Lăcătuşu a mai arătat că instituţiile din subordinea autorităţilor locale nu sunt preocupate să promoveze istoria şi cultura românilor din cele două judeţe, alături de cea a maghiarilor, monografiile locale, albumele de prezentare a patrimoniului cultural local şi pliantele turistice editate de acestea făcând, în cea mai mare parte, abstracţie de populaţia românească din zonă, în schimb au "un conţinut nostalgic şi promovează separatismul şi autonomia teritorială a aşa-zisului ţinut secuiesc".

"Imperativul constituţional al dreptului la identitate pentru toţi cetăţenii României, prin nediscriminarea în raport cu ceilalţi cetăţeni români, prevăzut în articolul 6, aliniatul 2 din Constituţia României, a rămas descoperit. Avem în centrul României două judeţe în care discriminarea a devenit parte a normalităţii pentru aproximativ 90.000 de români", a afirmat dr. Ioan Lăcătuşu.

Acesta a propus ca în rezoluţia ce va fi adoptată la finalul Universităţii de Vară să fie consemnată doleanţa comunităţii româneşti din cele două judeţe ca autorităţile statului să elaboreze, cu sprijinul Academiei Române, o strategie de dezvoltare economico-socială a zonei, care să garanteze "dăinuirea" ei pe aceste meleaguri.

De asemenea, a propus lansarea unei invitaţii către Guvernul României pentru a desfăşura, în cursul acestui an, o şedinţă în judeţele Covasna şi Harghita, ocazie cu care să se aprobe "o serie de proiecte de larg interes cetăţenesc".

Nu în ultimul rând, a propus înfiinţarea unui Grup de Acţiune şi Solidaritate Civică Naţională pentru Românii din Harghita şi Covasna.

"De ani de zile există iniţiative particulare de sprijinire a comunităţilor româneşti din cele două judeţele de către persoane sau asociaţii din restul ţării şi, în acest context, ne propunem să formăm un Grup de acţiune şi solidaritate civică naţională şi să conferim o latură mai pragmatică capitalului afectiv de care se bucură populaţia românească din Covasna şi Harghita, urmând să se concretizeze în demersuri şi acţiuni care să asigure, în forme actualizate, solidaritatea care s-a manifestat atât în perioada dinaintea Marii Unirii, cât şi din perioada interbelică", a declarat pentru AGERPRES, dr. Ioan Lăcătuşu.

Cea de-a XVI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, care se desfăşoară în perioada 2-7 iulie a.c, are ca temă "România şi românii de pretutindeni, în anul Centenarului Marii Uniri", iar la aceasta participă cursanţi din ţară, dar şi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai statului român, ai societăţii civile, politicieni, etc.

Universitatea este organizată de Centrul Cultural Topliţa şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în parteneriat cu Asociaţia "Răsăritul Românesc" din Chişinău, Alianţa pentru Centenar şi Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei. AGERPRES/(A - autor: Oana Mălina Negrea, editor: Elena Stanciu, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: (c) Academia Română - Centrul European de Studii Covasna-Harghita / Facebook