Expoziţia de Istorie şi Cultură a oraşului Slatina, amenajată la Muzeul judeţean Olt, a fost redeschisă luni, după mai mai mulţi ani în care muzeul s-a aflat în reabilitare.

Redeschiderea expoziţiei menţionate, a cărei tematică ilustrează evoluţia localităţii de la aşezare rurală, la târg şi apoi la oraş, a avut loc în cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 650 de ani de atestare documentară a Slatinei.

"Într-o formulă muzeografică modernă şi atractivă, prin intermediul mărturiilor arheologice şi istorice autentice: obiecte tridimensionale, monede, cărţi, documente, hărţi, planuri, fotografii, cărţi poştale ilustrate, se prezintă vechimea locuirii şi particularităţile dezvoltării aşezării, situată în zona de convergenţă a dealului cu şesul, precum şi a unor importante rute comerciale care se întretăiau la vadul Oltului de la Slatina", precizează un comunicat al Muzeului Judeţean Olt.

Descoperirile arheologice din Slatina argumentează continuitatea de locuire încă din perioada neolitică, prin vestigii ale culturii Vădastra, potrivit sursei citate.

Una dintre sălile în care este amenajată expoziţia, prezintă Slatina medievală, pornind de la documentul de atestare emis la 20 ianuarie 1368 de Vladislav I Vlaicu, în care localitatea este menţionată ca punct vamal.

O altă sală, a treia a expoziţiei, prezintă fotografii de epocă ce conturează imaginea oraşului Slatina la sfârşitul secolului al XIX-lea şi primele decenii ale secolului XX, cu străzi şi case reprezentative, instituţii de învăţământ, clădiri administrative (Prefectura Oltului - construită la 1887, Primăria Slatinei - construită la 1906), biserici şi monumente, spaţii comerciale (piaţa oraşului anul 1906, Magazinul "La Turnul Eiffel" al negustorului Zaharia Diculescu, Slatina Hotel "Regal"), industriale, parcuri şi zone de agrement, viaţa şi personalităţile culturale (Ion Minulescu, Dinu Lipatti, Eugen Ionescu, Constantin Dissescu, Dimitrie Caracostea, Petre S. Aurelian, Pan Vizirescu).

"Imaginea epocii este reliefată prin planuri cartografice ale Slatinei (din anii 1892 şi 1908), fotografii unicat (panorama oraşului Slatina în anii 1906 şi 1937), obiecte originale specifice (prima centrală telefonică a oraşului (marca "Ericsson"), primul aparat telefonic (marca "Ericsson"), primele contoare electrice (marca "Siemens-Schuckert", primul aparat de proiecţie cinematografică (marca "Le KOK") şi prin ilustrarea unor aspecte de viaţă cotidiană şi civilizaţie urbană (primele pavaje din piatră cubică şi de râu, inaugurarea căii ferate Bucureşti - Piteşti - Slatina - Craiova - Tr. Severin - Vârciorova şi construcţia Gării şi a Depozitelor C.F.R Slatina (15 ianuarie 1875) şi a podurilor de peste Olt (anii 1848, 1888-1891, 1916)", menţionează sursa citată.

În expoziţie sunt prezentate şi numeroase reconstituiri ce întregesc imaginea pentru spaţiul cultural românesc "la belle epoque". A fost realizată o reconstituire parţială a străzii Lipscani de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, cu firme şi spaţii comerciale, precum Farmacia "St. George", Librăria "La România Mare, Magazinul de manufactură şi coloniale "La Pomul de aur", magazinul - atelier de reparat ceasuri "Ceasornicăria Oltului", Atelierul fotografic "Foto Elegant" etc.

În expoziţie a fost amenajat şi un salon de epocă dintr-o casă slătineană de la începutul secolului al XX-lea (Casa Ioan Călugăru), având mobilier Ludovic XIV, vase decorative de Sevres, sobiţă turcească, şemineu, ceasuri de epocă, casete pentru bijuterii, dulap tip credenţă în care sunt aşezate porţelanuri şi farfurii "Sarreguemines", "Kuzneţov", fotografiile de epocă ale familiei Călugăru, un patefon funcţional cu discuri, lustră originală, lămpi cu gaz şi sfeşnice pentru lumânări etc.

Muzeul Judeţean Olt s-a aflat în proces de reabilitare începând din 2013 şi majoritatea secţiilor au fost închise şi se vor redeschide treptat, având în vedere că anul trecut au fost finalizate lucrările de reabilitare şi restaurare a clădirii monument istoric. AGERPRES/(AS, autor: Cristina Matei, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)