Grupuri de colindători şi păstrători de tradiţii din Argeş, Sibiu, Harghita, Prahova şi Covasna au participat la cea de-a 27-a ediţie a Festivalului de colinde şi obiceiuri de iarnă "Crăciunul la români", care s-a încheiat, duminică, la Sfântu Gheorghe.

Câteva dintre cele mai frumoase şi cunoscute colinde româneşti, printre care "Florile dalbe", "O, ce veste minunată" şi "Iată vin colindători", s-au făcut auzite în Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, dar şi în centrul municipiului unde a avut loc un spectacol în aer liber, ce a inclus şi jocuri cu măşti, capre şi urşi.

Printre participanţi s-a numărat şi ansamblul "Colinda" din satul Măţău, comuna Mioarele, judeţul Argeş, invitat pentru al patrulea an la acest festival.

"Satul Măţău se află la o distanţă de şapte kilometri de Câmpulung (...), iar ansamblul nostru va împlini în curând 40 de ani, o vechime care exprimă preţuire faţă de valorile folclorice din zonă, dar şi dorinţa şi preocuparea de a prezenta folclorul muscelean (...) De Crăciun noi colindăm prin toată ţara, dar am fost şi peste hotare, în Republica Moldova, în Bulgaria, Belgia şi Anglia şi am colindat la ceas de sărbătoare (...) Cu vremea am strâns trei generaţii în acest ansamblu şi ne luptăm să creştem şi cea de-a patra generaţie, care se apropie de clasa zero (...) Anul acesta am adus la festival un dans al măştilor, al urşilor şi al caprelor, dar şi un cerb, conform unui colind pe care l-am cules şi care, cred eu, se bucură de o anumită priză în spectacolul nostru (...) În judeţul Covasna sunt oameni deosebit de atenţi şi ospitalieri (...) Este pentru a patra oară când venim şi ne simţim aici ca acasă", a declarat pentru AGERPRES, profesorul Cezar Neacşu, care coordonează ansamblul din anul 1971.

Printre cei care au cucerit publicul s-au numărat şi membrii grupului de datini şi obiceiuri "Răzeşii" al Centrului Cultural Tupilaţi, judeţul Neamţ, care au impresionat, de asemenea, prin frumuseţea portului popular.

"Suntem pentru a 22-a oară la acest festival, am venit cu un grup de colindători, cu jocul măştilor, jocul căpriţei şi hora de Anul Nou (...) Am reuşit să păstrăm tradiţiile prin intermediul şezătorilor pe care le organizăm la Centrul Cultural, unde avem şi un muzeu. Aici ne adunăm în fiecare săptămână pentru repetiţii, avem o colaborare foarte bună cu şcoala, cu biserica şi aşa reuşim să ducem aceste obiceiuri mai departe (...) Cred că cele mai frumoase obiceiuri din zona Neamţului sunt jocul căpriţei, jocul căiuţilor şi Irozii. În aceste jocuri sunt antrenaţi şi cei mai bătrâni, care încă mai dansează, dar în special tinerii (...) Costumele le procurăm de prin sate, avem şi costume foarte vechi, scoase din lada de zestre, cum se spune, dar şi costume noi", a afirmat Romică Leonte, directorul Centrului Cultural Tupilaţi.

Printre cele mai impresionante momente ale festivalului a fost recitalul ansamblului "Plaiuri tulgheşene" din comuna Tulgheş, judeţul Harghita, coordonat de Lăcrămioara Pop, care a prezentat câteva colinde mai puţin ştiute, de o sensibilitate şi o trăire aparte.

"Noi, în zona Tulgheş, am avut noroc că s-au mai păstrat şi obiceiuri tradiţionale şi costume populare. (...) Eu pe toţi i-am învăţat să meargă la bunici să caute ce purtau ei când erau copii, pentru că straiele astea româneşti care au fost făcute acasă, începând cu pusul în pământ al seminţei de in sau cânepă, sunt foarte rezistente. Şi costumul de pe mine are peste 70-80 de ani cel puţin, e tot din Tulgheş şi l-am primit de la o femeie care mi l-a dat observând că am recondiţionat şi o cămaşă de la 1876, care era foarte spartă (...) Toţi copiii din ansamblu nu au alte costume decât alea de la bunica, străbunica şi aşa mai departe (...) Ne este mai greu cu bundiţele, astea se fac mai greu, pentru că au murit meşterii şi se făceau foarte complicat, dar am recondiţionat foarte multe. Câte le-am găsit, pe toate le-am recondiţionat. Deci, costumele noastre sunt foarte vechi, cred că cel mai nou are 60 de ani. Aşa că ne-a fost uşor, pentru că le-am găsit în vatra satului", a mărturisit Lăcrămioara Pop.

Potrivit acesteia, obiceiul caprei din Tulgheş, dar şi costumaţia, au o semnificaţie ascunsă.

'Noi chiar ne mândrim cu obiceiul caprei de la noi, de la Tulgheş, care este altfel decât oriunde în ţară (...) La noi capra nu e în poziţie verticală (...), la noi capra este făcută tot pe un ţol, dar joacă îndoită în două şi cine joacă rolul caprei, apoi ăla trebuie să aibă spinare bună, pentru că nu are voie să se ridice cât durează jocurile, vreo 5-6 jocuri cu paşi diferiţi (...) Capra este împodobită cu batiste cusute de mână şi, bineînţeles că e plină de tricolor, pentru că noi, în zona aceasta, aici, am fost ocupaţi de străini şi am ascuns tricolorul pe unde am putut, prin florile de pe cămaşă ori în bârneţele (brâul - n.r.) de la catrinţă şi aşa mai departe. Şi atunci noi cu atât mai mult ne străduim să păstrăm şi să dovedim că am fost. Peste noi au trecut furtuni, ne-am îndoit până la pământ, dar când o trecut furtuna ne-am ridicat şi ne-am înălţat şi mai mândri, ca pădurile", a adăugat Lăcrămioara Pop.

Preşedinta Fundaţiei "Mihai Viteazul", prof. Maria Peligrad a declarat că tradiţiile reprezintă un element vital pentru păstrarea identităţii naţionale, iar acest festival, iniţiat în urmă cu 27 de ani, sunt un prilej de bucurie în aşteptarea naşterii Domnului, dar şi un prilej de a arăta cât de frumoase sunt colindele şi obiceiurile româneşti de iarnă.

"Ne mândrim cu tradiţiile noastre şi dorim să arătăm şi altora ceea ce avem noi mai valoros, dar mai ales dorim să ne arătăm nouă înşine cât suntem de bogaţi prin ceea ce am moştenit de la străbuni (...) Şi dacă am primit ceva bun şi folositor pentru neam, care să ne unească şi să ne adune, să ne întărească sufletul şi credinţa ortodoxă, trebuie să lăsăm şi noi mai departe copiilor noştri. Aşa s-a născut în 1991 acest festival (...) şi, iată, suntem la a 27 ediţie şi ne bucurăm de fiecare dată de oaspeţi dragi", a declarat Maria Peligrad, organizatoarea manifestării.

Festivalul, care s-a încheiat duminică, s-a desfăşurat pe parcusul întregii săptămâni şi a inclus, printre altele, o serie de miniconcerte de colinde la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, susţinute de aproape 500 de copii de la mai multe unităţi de învăţământ din oraş, un spectacol de gală şi concerte de colinde în mai multe parohii ortodoxe din judeţ. AGERPRES/(A - autor: Oana Mălina Negrea, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea)