Un trotuar din lespezi de piatră va marca peisagistic amprenta ruinelor celei mai vechi biserici din Alba, de influenţă bizantină, construită în urmă cu peste o mie de ani, ale cărei vestigii au fost descoperite întâmplător în 2011 în timpul unor intervenţii pe terenul din faţa Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Mihai" din Alba Iulia şi care, după terminarea cercetării arheologice, au fost acoperite cu pământ.

Potrivit unei hotărâri adoptate marţi de către consilierii judeţeni, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia şi Consiliul Judeţean (CJ) Alba vor încheia un acord de parteneriat, valabil pentru un an, pentru realizarea în comun a proiectului "Marcarea peisagistică a amprentei ruinelor Bisericii situate la vest de Catedrala Romano-Catolică 'Sf. Mihail' din Alba Iulia, str. Episcop Marton Aron, nr. 2" - Biserică de secol X-XI de influenţă bizantină, monument istoric de clasă A - LMI AB-I-m-A-2114".

Proprietarul terenului este Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, care a început anul trecut demersurile pentru marcarea acestor vestigii prin metode peisagistice nondistructive şi reversibile, fiind obţinute până în prezent toate avizele şi acordurile solicitate prin certificatul de urbanism, precum şi autorizaţia de construire.

În urmă cu câteva luni, Arhiepiscopia Romano-Catolică a solicitat CJ Alba aprobarea finanţării acestui proiect, suma necesară fiind de 137.000 de lei. Deoarece pentru cheltuirea/decontarea fondurilor alocate în bugetul Judeţului Alba pe anul 2024 este necesară încheierea unui acord de parteneriat, cu stabilirea clară a drepturilor şi obligaţiilor fiecărui partener, acest lucru a fost aprobat în şedinţa de marţi a CJ Alba.

Procedura de achiziţie a contractului de execuţie de lucrări va fi derulată de către Arhiepiscopie.

În 2011 a avut loc cea mai spectaculoasă descoperire de vestigii din Evul Mediu înregistrată în ultimul secol la Alba Iulia, în timpul unor intervenţii pe terenul din faţa Catedralei Romano-Catolice. Ulterior cercetării arheologice, ruinele au fost acoperite cu pământ.

În 2019, mai multe ONG-uri din Alba au transmis o scrisoare Papei Francisc, în care i-au adresat rugămintea să identifice o soluţie de punere în valoare a ruinelor primei biserici creştine din Transilvania, estimată că a fost ridicată în jurul anului 950, aflată pe un teren ce aparţine Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia, şi anume, pe esplanada Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Mihail".

Specialiştii cred că această biserică ar putea fi o ctitorie a principelui Gyula, creştinat la Constantinopol şi întors în Tourkia împreună cu episcopul Hierotheus, sau, de asemenea, este posibil ca lăcaşul de cult să fie o ctitorie din jurul anului 1000 a regelui Ştefan.

Ruina descoperită în mod accidental este, fără îndoială, susţinea, în 2011, arheologul Daniela Marcu Istrate, cea mai veche biserică din Alba Iulia, în oricare dintre variante fiind construită înainte de separarea oficială a Romei de Constantinopol, în 1054.

"Deşi se află sub pământ şi încă nu cunoaştem caracteristicile ei, putem spune că este un monument istoric de o valoare excepţională", a apreciat arheologul.

În 1009, regele Ştefan a fondat Episcopia de Ardeal, cu reşedinţa la Alba Iulia. Dintre episcopiile fondate de Sfântul Ştefan, s-a păstrat în forma sa medievală doar catedrala episcopală din Alba Iulia. AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: albaiuliaqr.ro