Biserica Evanghelică a demarat un proiect de refacere a acoperişului bisericii gotice din Hetiur, construită în secolul al XV-lea, aflată într-o fază avansată de degradare, pentru salvarea monumentului de la distrugere, a declarat, miercuri, protopopul de Sighişoara al Bisericii Evanghelice, Hans Bruno Fröhlich.

"La Hetiur este vorba despre recondiţionarea şarpantei acolo unde plouă înăuntru, e un proiect mai mic, de doar 10.000 de euro. Fiind o şarpantă istorică, nu ai voie să înlocuieşti numai ce e stricat, ce e putrezit, de aceea şi partea de leţuire trebuie înnoită. Altfel, dacă lemnăria e degradată, ţiglele stau ca valurile. Deci, se înlocuieşte lemnăria şi se pune ţiglă istorică. La Hetiur lucrăm cu ceea ce avem (...) Biserica nu arată bine, a fost la un moment dat şi vandalizată, fiindcă, din păcate, lucrul acesta se întâmplă acolo unde nu mai e nimeni sau oamenii sunt în vârstă. Aici mai sunt 2-3 persoane (enoriaşi, n.r.) care pot să urce dealul, restul oricum nu mai pot şi deci serviciul divin se ţine în casa parohială, jos, în sat", a afirmat Hans Bruno Fröhlich.

Protopopul subliniază că Biserica din Hetiur, vizibilă de pe Drumul European 60, ar putea fi un obiectiv turistic, însă pentru a prezenta siguranţă şi pentru a fi atractivă, e nevoie de o restaurare profundă, lucru care deocamdată nu este posibil din cauza lipsei de finanţare.

"Pentru a fi un obiectiv turistic, biserica presupune o renovare mult mai amplă. Momentan, proiectul e doar pentru şarpantă, dar ar trebui făcut şi interiorul, orga e stricată. Are avantajul că stă chiar lângă E60, deci e vizibilă, un loc mai bun nu s-ar putea, problema e că n-avem oameni acolo şi e greu de îngrijit. Dacă te duci înăuntru, arată jalnic. O problemă la bisericile în care nu se mai aeriseşte în mod regulat este că, la un moment dat, pătrunde umezeala iar lemnăria se strică, băncile, stranele - asta e o problemă nu numai la Hetiur", a susţinut protopopul.

Hans Bruno Fröhlich a arătat că Biserica Evanghelică se străduieşte să restaureze bisericile pe care le deţine, ultima mare restaurare fiind Biserica Mănăstirii din Cetatea Medievală Sighişoara, însă deţine obiective în 88 de localităţi din 4 judeţe şi e destul de dificil.

Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă, a menţionat că satul Hetiur aparţine acum de Sighişoara şi a fost întemeiat în anul 1301, având denumirea germană de Marienburg, dar în limba română s-a păstrat denumirea de Hetiur, care este o transpunere din limba maghiară 'hét úriember' (care ar însemna şapte domni).

"Biserica se găseşte pe colină, chiar în apropierea drumului naţional. Este o biserică gotică, este sprijinită de contraforturi şi a fost construită în secolul al XV-lea, în perioada când saşii erau catolici şi a fost dedicată Sfintei Maria. Ulterior, i s-a adăugat şi turnul şi, de asemenea, un mic drum de strajă care a fost construit la mijlocul secolului al XVIII-lea, iar clopotul datează din secolul al XVI-lea. În interior se remarcă în special clopotul, are şi o inscripţie în limba latină - 'Iesus O Rex Gloriae Veni Cum Pace' ('Gloria ta, Iisuse, să vină în pace'). Altarul baroc, din anul 1789, a fost realizat de meşterul sighişorean Johann Folbert, tâmplar care, probabil, locuia chiar în Cetatea Medievală, pe strada Tâmplarilor. Biserica se află într-o stare avansată de degradare, tavanul poate să se prăbuşească, pereţii sunt scorojiţi, mobilierul este deteriorat, amvonul este spart, fiind afectată şi de numeroase acte de vandalism", a explicat Teşculă.

De asemenea, orga, care se află deasupra altarului, construită de Samuel Friedrich Binder în 1850, este deteriorată şi nefuncţională. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES