O voce, un film: Povestea lui Izidor, un supraviețuitor al ororilor regimului ilegitim și criminal comunist, din Căminul-Spital de la Sighetu Marmației, unde și-au pierdut viața 279 de copii.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), împreună cu Muzeul Abandonului - au organizat în data de 25 iunie, la Muzeul Țăranului Român (care a pus la dispoziție, cu titlul gratuit, sala), un eveniment dedicat comemorării copiilor care au fost victime ale regimului comunist din România, în special a celor proveniți din cele 27 de Cămine-Spital.

În aceste instituții, peste 15.000 de copii și-au pierdut viața în condiții inumane, iar Statul român nu deține statistici oficiale privind numărul real al supraviețuitorilor sau al celor afectați. Pentru a ilustra și a aduce în atenție durerea acestor tragedii, am prezentat în cadrul evenimentului un scurtmetraj emoționant și cutremurător realizat de IZIDOR (și echipa sa), unul dintre supraviețuitorii Căminului Spital pentru Copii Deficienți Nerecuperabili din Sighetu Marmației.

Filmul oferă o perspectivă personală și profundă asupra traumelor și abuzurilor suferite de acești copii în Căminul de la Sighet, un loc devastator, unde au fost adăpostiți 738 de copii, dintre care 279 și-au pierdut viața. Povestea prezentată în film este emoționantă și cutremurătoare, fiind un apel la recunoaștere, responsabilizare și memorie.

Este important de precizat că în România, puțini supraviețuitori mai pot oferi informații valoroase despre traumele și abuzurile din acele Cămine-Spital, majoritatea trăind acum în alte instituții de îngrijire sau, din păcate, în tăcere. Acest film reprezintă o mărturie esențială pentru istoria și memoria națională, fiind un semnal de alarmă asupra nevoii de recunoaștere și de a face dreptate pentru victime.

IICCMER a depus patru sesizări penale referitoare la crimele comise în Căminele-Spital de la Cighid, Păstrăveni, Platăresti și Sighetu Marmației, însă, din păcate, aceste sesizări nu au fost încă soluționate de către justiția din România. Lipsa unor măsuri justițiare concrete reprezintă o dovadă clară a neglijenței sistemice în fața acestor crime.

Președintele executiv al IICCMER, Prof.univ.dr. Daniel Sandru, afirmă: 'Este inadmisibil ca, după atâtea decenii, justiția din România să nu aibă o abordare responsabilă în ceea ce privește crimele comunismului. Este momentul ca această problemă să fie tratată cu seriozitate, recunoaștere și măsuri concrete de reparație pentru victime. Justiția trebuie să fie completă, iar adevărul trebuie să prevaleze.'

'Nu ne-am propus să vă oferim o lecție de istorie a abandonului în comunism și post-comunism, ci o lentilă prin care vă invităm să priviți acest film. Dincolo de poveste, el devine un document cu valoare profundă - o hartă afectivă a unui univers care nu ne-ar fi fost accesibil fără mărturia lui Izidor. Iar Izidor, în acest context, nu este doar un supraviețuitor al unuia dintre cele mai întunecate spații ale istoriei noastre recente, ci o mărturie vie, una dintre puținele care mai pot vorbi cu luciditate și curaj despre acea realitate'' - declară Oana Drăgulinescu, fondatoare a Muzeului Abandonului.

Prin această inițiativă, dorim să atragem atenția asupra faptului că responsabilitatea pentru aceste crime nu poate fi ignorată, iar Statul român are datoria morală și legală de a recunoaște și de a repara suferința victimelor, pentru ca adevărul istoric să fie restabilit și pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată.

La proiecție au fost prezenți membrii echipei de cineaști americani care au contribuit la realizarea acestui proiect: Sarah Padbury (scenarist și producător), regizorul David Kabbe, dar și Izidor Ruckel, cunoscut ca un ambasador al sutelor de mii de copii care au trecut prin suferința instituționalizării în perioada comunistă și post-comunistă.