Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea a organizat joi seară, în sala mare a Primăriei, aniversarea celor 30 de ani de la reapariţia revistei de cultură creştină "Vestitorul", publicaţie lunară a Eparhiei de Oradea, ce apare în trei judeţe (Bihor, Satu Mare şi Sălaj).

"Dacă a reuşit sau nu revista să fie un îndrumar moral nu putem şti sigur, ne dorim să fi fost aşa, dar sigur revista este un document al vremurilor trecute, prezente şi, de ce nu, viitoare. Astăzi, la ceas aniversar, nu pot să nu remarc faptul că Vestitorul uneşte, peste veacuri, trei episcopi. Primul este cel care o înfiinţează, Fericitul Valeriu Traian Frenţiu, în 1925, revista apărând până în 1948; al doilea, Vasile Hossu, o reînfiinţează, după 1990, iar al treilea, Virgil Bercea, îi asigură continuitatea de peste 25 de ani," a spus, în cuvântul său, preotul Olimpiu Todorean, "sufletul" acestei publicaţii, redactorul coordonator de aproape 25 de ani.

Episcopul greco-catolic Virgil Bercea le-a mulţumit tuturor celor prezenţi şi s-a rezumat în a spune că momentul aniversar este o ocazie de a-i aminti cu respect şi adâncă recunoştinţă pe fondatorii acesteia - episcopii Valeriu Traian Frenţiu şi Vasile Hossu.

"Noi suntem epigonii care încercăm să ducem revista înainte. Doresc să-i mulţumesc părintelui Todorean pentru că de aproape 25 de ani duce revista şi tuturor colaboratorilor. Niciodată nu am dorit ca eu să am o rubrică permanentă. Am considerat că este revista episcopiei, în care episcopul poate să publice la Paşti şi la Crăciun, mesaje arhisuficiente cu care ne putem hrăni în tot timpul anului", a declarat episcopul Virgil Bercea.

Revista publică documentele episcopiei, articole despre evenimente pastorale, articole teologice, despre credinţă, despre cultură, dar şi despre mediu, ecologie sau poezie, fiind bine-veniţi toţi cei care doresc să publice în paginile sale. Apare în data de 27 a lunii, în amintirea episcopului Ioan Suciu, care a decedat la Sighetu Marmaţiei, în 27 iunie.

Programul serii a continuat cu o conferinţă susţinută de conferenţiarul universitar clujean dr. Ana Victoria Sima, privind stagiile formative ale tinerilor români greco-catolici care au studiat la Roma în a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în 1948. Expunerea sa s-a bazat pe valorificarea unor surse mai puţin investigate până în prezent, anume corespondenţa lor, care va face obiectul unei lucrări ştiinţifice pe care o pregăteşte invitata clujeană.

"Scrisorile tinerilor sunt mărturii importante despre formarea viitorilor condeieri din spatele unor publicaţii precum Vestitorul, dar şi viitoarele personalităţi ale lumii creştine. Sunt relevate trăirile lor, experienţele pe care le-au avut în perioada studenţiei şi ce însemna pentru ei cei şase ani petrecuţi neîntrerupt la Roma. Mulţi dintre ei ajungeau la Roma la vârsta de 12 - 13 ani şi pentru care şase ani departe de casă, de părinţi, era mai mult decât un test psihologic, o perioadă de maturizare psihică şi fizică, nu în ultimă instanţă. Este o perioadă extrem de interesantă pentru că cea mai mare parte din elita Bisericii Române Unite a fost creată la Roma, din rândurile acestor tineri îi vom regăsi ulterior pe marii ierarhi ai acestei Biserici, profesori la seminarii, la academiile teologice, canonici, scriitori, intelectuali care se vor afirma în varii domenii," a precizat, pentru AGERPRES, Ana Victoria Sima.

Cu această ocazie a fost lansată şi cea de a şasea carte a scriitorului Ioan F. Pop, secretarul de redacţie al revistei "Vestitorul", numită "Poemele umbrei". A apărut la Editura Cartea Românească, fiind recomandată de trei mari critici, exegeţi literari români: Ştefan Borbely, Gheorghe Grigurcu şi Al. Cistelecan.

"Cartea 'Poemele umbrei' are mai multe conotaţii, de la cele filosofice, începând de la Platon, până la cele de psihanaliză ale lui Jung, dar are şi conotaţii creştine, şi aş merge în primul rând la Cartea lui Iov, unde se vorbeşte de umbra morţii, context în care evoluează şi poemele mele. Poemele sunt un fel de criză a fiinţei, un fel de a ne interoga pe seama umbrelor pe care putem să le lăsăm sau nu pe Pământ. Căci, aşa cum ştim, umbra este doar un efect al luminii, este un pas între întuneric şi lumină. De aceea încerc să luminez prin umbrele mele poetice", a declarat, pentru AGERPRES, poetul Ioan F. Pop.

În încheierea aniversării, publicul prezent a fost surprins cu două scurte documentare, împreună având o durată de 6 minute, despre cei doi episcopi fondatori ai revistei "Vestitorul", intitulate "Valeriu Traian Frenţiu Fericit" şi ''Vasile Hossu Mărturii", prezentate de consilierul cultural Rodica Indig. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES