Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a elogiat, sâmbătă, la ceremonia de proclamare a Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, desfăşurată la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, evlavia acestei femei sfinte, rugătoare isihastă din secolul al XIV-lea, din vremurile întemeierii Principatului sau Voievodatului Român.

"Anul acesta, am găsit de cuviinţă să trecem în calendar numele acestei monahii românce, prima cunoscută după nume, pentru că este anul închinat rugăciunii în viaţa Bisericii şi creştinului, dar şi pentru că pomenim trei sfinţi isihaşti, sau sihaştrii, care se rugau neîncetat zi şi noapte: Sfântul Simion Noul Teolog, Grigore Palama, care a trăit tot în secolul al XIV-lea şi, mai târziu, în secolul al XVIII-lea, Sfântul Paisie de la Neamţ, sau Paisie Velicicovschi. În cinstea acestor sfinţi isihaşti, trecem în calendarul Bisericii noastre şi pe această femeie sfântă, rugătoare isihastă din secolul al XIV-lea, din vremurile întemeierii Principatului sau Voievodatului Român", a arătat PF Daniel, în deschiderea evenimentului.

Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul a dat citire Tomosului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române de proclamare a canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, în prezenţa a doi ierarhi invitaţi la ceremonie din Biserica Ortodoxă Bulgară: Mitropolitul Naum de Ruse şi Mitropolit Daniil de Vidin.

"Această mare cuvioasă isihastă, vlăstar al Dinastiei Basarabilor, a rămas în memoria vie a Bisericii, în evlavia ierarhilor, a preoţilor, a călugărilor şi a mirenilor ca pildă de smerenie, de răbdare, de înfrânare şi de iubire jertfelnică. (...) Urmând tradiţiei sfinte a Bisericii Ortodoxe Române şi chemând în ajutor harul Preasfintei, celei de o fiinţă de viaţă făcătoare şi nedespărţitei Treimi, hotărâm ca de acum înainte şi în veci Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab să fie numărată între sfinţii bisericii şi să fie pomenită în cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 28 octombrie în fiecare an", se arată în document.

Potrivit tomosului, Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab va fi înscrisă în Sinaxar, în cărţile de cult, precum şi în calendarul Biseriici Ortodoxe Române".

"De asemenea, rânduim să se tipărească slujba şi viaţa Sfintei Teofana Basarab, să i se zugrăvească icoana, care să fie primită cu toată evlavia de dreptcredincioşii creştini, iar chipul său să fie zugrăvit la loc potrivit alături de ceilalţi sfinţi în bisericile care se vor ridica din temelie sau se vor zugrăvi de acum înainte. Şi pentru ca evlavia dreptmăritorilor creştini să sporească prin cinstirea şi chemarea în rugăciune a Sfintei Teofana Basarab, mai rânduim ca ea să fie şi ocrotitoarea unor biserici noi sau reînnoite. (...) Acest tomos sinodal de canonizare se proclamă astăzi 21 mai din anul mântuirii 2022, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti", se mai arată în tomos.

Patriarhul Daniel a adresat un cuvânt de bun venit celor doi ierarhi invitaţi la ceremonie din Biserica Ortodoxă Bulgară: Mitropolitul Naum de Ruse şi Mitropolit Daniil de Vidin, amintind că "în părţile acestui oraş Ruse şi în părţile Vidinului se află vechi mânăstiri din secolul al XIV-lea şi al XV-lea", păstorite, în acele vremuri, de mari părinţi isihaşti de la Muntele Athos.

"Alături de sfinţii Parascheva din Epivat şi de Dimitrie de Basarabovo, de astăzi, bisericile şi popoarele noastre ortodoxe frăţeşti primesc în persoana Sfintei Teofana Basarab încă un mijlocitor comun de rugăciune, încă o punte duhovnicească şi unificatoare în năzuinţa către înălţimile vieţii şi nevoinţelor creştineşti, încă un tovarăş credincios pe calea îngustă a mântuirii spre împărăţia vieţii veşnice", au transmis cei doi înalţi ierarhi bulgari.

Ceremonia proclamării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab a avut loc după oficierea Sfintei Liturghii la sărbătoarea hramului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Programul hramului s-a încheiat cu premierea câştigătorilor Concursului naţional de creaţie "Icoana ortodoxă - lumina credinţei", aflat ediţia a XI-a, şi ai Concursului Naţional Catehetic "Rugăciunea în viaţa mea".

***
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anunţat pe 17 februarie canonizarea Cuvioasei Teofana Basarab de la mănăstirea Albotina (Vidin), cea dintâi călugăriţă de neam român cunoscută în istorie.

Potrivit Basilica.ro, născută la începutul secolului al XIV-lea în familia primului domnitor al Ţării Româneşti, Basarab I Întemeietorul (1310-1352), ea a primit la botez numele Teodora, oferindu-i-se o educaţie aleasă întemeiată pe dragostea faţă de Dumnezeu şi de aproapele său.

S-a căsătorit cu Ivan Alexandru (1331-1371), viitorul ţar al Bulgariei, împreună cu care a avut trei băieţi şi o fată: Mihail Asan, Ivan Straţimir, Ivan Asan şi Vasilisa. Doi dintre băieţi au murit în războaie.

Alături de soţul ei, ţarul Ivan Alexandru, a ctitorit mănăstiri şi biserici, iar pe altele le-a restaurat. Teodora Basarab, care a fost contemporană cu Sfântul Grigorie Palama şi ucenică a Sfântului Cuvios Teodosie Isihastul, este considerată drept unul dintre cei mai luminaţi oameni ai epocii sale.

Ea a sprijinit şi încurajat zidirea aşezămintelor monahale, copierea de cărţi necesare cultului şi dezvoltarea monahismului.

În anul 1345 ţarul Ivan Alexandru se desparte de Teodora Basarab şi o alungă de la curte, iar aceasta se smereşte retrăgându-se într-o mănăstire din Bulgaria pentru a se lepăda de grijile, intrigile, răutăţile şi tumultul acestei lumi şi pentru a-i sluji cu dragoste şi devotament lui Hristos.

Locuitorii din zona Timocului bulgăresc şi sârbesc păstrează şi astăzi, după şase veacuri, în memoria colectivă faptele şi nevoinţele Cuvioasei Teofana Basarab, ţarina de neam român, care a strălucit prin credinţă şi jertfă în pământul bulgar, pe care o prăznuiesc în ziua de 28 octombrie a fiecărui an, precizează Basilica.ro. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi: 

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 mai

SĂRBĂTORI: Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena