Ziua Culturii Naţionale/ Patriarhul Daniel: Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român
Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie majoră la formarea şi promovarea culturii neamului românesc, afirmă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, într-un mesaj transmis cu ocazia sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale.
"Odată cu primele încercări de organizare statală, rolul Bisericii în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei româneşti a urmat modelul bizantin; o seamă de personalităţi eclesiale: episcopi, preoţi sau călugări, dintre care vom menţiona doar câteva nume, au îndrumat principala activitate culturală din epocă", spune Patriarhul.
PF Daniel aminteşte că Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii şi al credinţei creştine în dezvoltarea culturii şi a limbii române ca veşmânt viu al învăţăturilor de credinţă şi al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Română "Maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii şi unitatea etnică a poporului".
Potrivit înaltului ierarh, primele tipografii din spaţiul românesc au apărut la mai puţin de o jumătate de veac de la invenţia lui Gutenberg (1455), funcţionând, în incinta unor mănăstiri sau centre episcopale, la Târgovişte, Bucureşti, Iaşi, Buzău, Snagov, Râmnic ori Neamţ, iar primii meşteri tipografi au făcut parte din cler: ieromonahul Macarie, diaconul Coresi, ieromonahul Mitrofan, Sf. Antim Ivireanul, viitorul mitropolit şi alţii.
"Pleiade întregi de episcopi sau mitropoliţi au fost scriitori, poeţi, traducători sau creatori de cultură, artă şi civilizaţie românească", arată Patriarhul, amintind contribuţiile în acest sens ale mitropoliţilor din Ţara Românească: Teofil (1648), Ştefan I (1668) Varlaam (1679) şi Teodosie I (1708), aceştia din urmă fiind sprijinitori al activităţii cultural-artistice sub domnitorii Matei Basarab, Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu, una din realizările culturale fiind Biblia de la Bucureşti, din anul 1688.
"În Moldova, au sprijinit cultura poporului român mitropoliţii: Teoctist II (1528), Teofan I (1530) şi Grigorie Roşca (1570), ultimii doi au contribuit la împodobirea Mănăstirii Voroneţ cu celebrele fresce interioare şi exterioare, iar mitropolitul Anastasie Crimca (1629) a fost ultimul mare miniaturist moldovean. Sfântul Mitropolit Varlaam (1657) a tipărit Cartea românească de învăţătură (1643), iar Sfântul Mitropolit Dosoftei (1686) a fost primul mare poet român (Psaltirea în versuri, 1673) şi traducător al Liturghierului (1679) şi Molitfelnicului (1681) în limba română", spune Patriarhul.
În Transilvania, PS Daniel evidenţiază contribuţiile "ierarhului erudit şi patriot statornic" Andrei Şaguna (1873), care "a unit în mod pilduitor mărturisirea credinţei ortodoxe cu dezvoltarea culturală şi socială a românilor".
Între monahii erudiţi, care au contribuit la dezvoltarea culturii naţionale, se află, potrivit Patriarhului BOR, Sf. Cuv. Ioan Casian (sec. 5), considerat unul dintre cei mai de seamă promotori ai monahismului în Occident, scriitor şi traducător din limbile greacă şi latină, Sf. Cuv. Dionisie Exiguul (sec. 4), teolog, astronom, matematician, a iniţiat "cronologia erei creştine", împărţind istoria în două perioade - "înainte de Hristos" şi "după Hristos", Sf. Niceta de Remesiana (414), a compus imnul Te Deum laudamus, iar mai târziu Sf. Cuvios isihast ucrainean Paisie de la Neamţ (1794), a tradus Filocalia în limba slavonă (Dobrotoliubie), fiind ajutat de ucenici români, buni elenişti, ca Sf. Ierarh Grigorie Dascălu (1834).
Patriarhul Daniel aminteşte numeroase mănăstiri "reprezentative pentru cultura şi arta românească" (Voroneţ, Neamţ, Putna, Cozia, Curtea de Argeş, Sfinţii Trei Ierarhi - Iaşi, Hurezi, Secu, Dragomirna, Văratec, Agapia, Lainici, Antim, Stavropoleos), în care s-a desfăşurat o intensă activitate cultural-artistică, au fost scrise primele Letopiseţe şi Cronici ale istoriei românilor.
În toate mănăstirile mari s-au desfăşurat însemnate activităţi artistice.
"Astăzi, majoritatea colecţiilor muzeale din ţară, care expun Artă Veche Românească, sunt constituite în cea mai mare parte din obiecte de cult, provenite de la mănăstirile şi bisericile ortodoxe româneşti. Icoane, fragmente de frescă, broderii, manuscrise, tipărituri, argintărie, sculptură în lemn sau piatră, toate ilustrează modul în care, Biserica, fidelă artei bizantine, dar receptivă la influenţele artei occidentale, ori tradiţionale, a creat o artă proprie, originală. Prin toată această activitate culturală a Bisericii a fost cultivată şi sprijinită însăşi aspiraţia poporului pentru cultura proprie, pentru păstrarea identităţii naţionale şi pentru dobândirea independenţii naţionale", a arătat Patriarhul Daniel.
Patriarhul BOR remarcă şi faptul că primele şcoli primare, cu predare în slavonă sau română, au luat fiinţă în incinta mănăstirilor, apoi a bisericilor de mir, precum: Colţea, Sfântul Gheorghe Vechi, Antim sau biserica Domniţa Bălaşa, în Bucureşti, biserica Barnovschi, Sfânta Vineri şi Sfântul Nicolae, în Iaşi. Primele şcoli medii şi primele şcoli superioare au fost înfiinţate, de asemenea, cu sprijinul Bisericii: Colegiul de la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, Academia de la Mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti", subliniază Patriarhul.
Crearea statului român modern a deschis o epocă nouă, iar Biserica Ortodoxă Română a rămas pe mai departe sprijinitoarea fidelă a idealurilor naţionale, contribuind la promovarea învăţământului şi culturii româneşti.
După anul 1944, odată cu instaurarea regimului comunist ateu, Biserica Ortodoxă Română a fost înlăturată treptat din viaţa socială şi culturală, prin eliminarea învăţământului religios din şcoli, interzicerea slujbelor religioase în spitale, azile şi cazărmi, suprimarea publicaţiilor bisericeşti ale eparhiilor, desfiinţarea multor şcoli de teologie şi oprirea catehizării tineretului.
"Peste o mie de preoţi ortodocşi (la care se adaugă şi mulţi romano-catolici, greco-catolici şi protestanţi) au fost arestaţi, aruncaţi în închisori, supuşi la muncă silnică sau deportaţi. Între cei aruncaţi în închisori, se numără şi teologi, oameni de cultură de mare prestigiu, precum: Nichifor Crainic, Ioan Savin, Dumitru Stăniloae, Liviu G. Munteanu, Ilarion Felea, Ion V. Georgescu (deportat în Siberia) şi mulţi alţii. În anii '80, sub dictatura comunistă au fost demolate peste 20 de lăcaşuri de închinare, monumente de arhitectură bisericească din Bucureşti (mănăstirile Cotroceni, Văcăreşti, Pantelimon, bisericile Sfânta Vineri, Sfântul Spiridon - Vechi, Alba-Postăvari, Enei, Spirea Nouă, Izvor, Sfânta Treime - Dudeşti etc.)", aminteşte PF Daniel.
Potrivit Patriarhului, "după căderea comunismului, consecventă tradiţiei multiseculare de a fi 'Maica spirituală a poporului român' - cum o numea Mihai Eminescu, Biserica Ortodoxă Română continuă să fie protectoare şi promotoare a valorilor culturale româneşti", fiind restabilite raporturile fireşti tradiţionale dintre BOR şi mediul cultural şi academic din România.
"Astfel, în anul 1990, Academia Română a reabilitat memoria ierarhilor, preoţilor şi teologilor ortodocşi excluşi din Academie în anul 1948 de către regimul totalitar, iar, în anii care au urmat, noi slujitori ai Bisericii au fost primiţi în cel mai important for al excelenţei ştiinţifice şi culturale româneşti, precum Părintele Dumitru Stăniloae sau Părintele Mircea Păcurariu. De asemenea, Academia Română şi Patriarhia Română au iniţiat mai multe programe comune, dintre care, cel mai important este elaborarea Istoriei monahismului românesc în trei tomuri masive şi valoroase, iar bunele relaţii, cultivate cu respect reciproc de ambele instituţii, ne îndreptăţesc să sperăm la o permanentă cooperare fructuoasă pentru binele poporului român. Felicităm şi binecuvântăm pe toţi cei care contribuie prin multiplele lor eforturi ca această Zi a Culturii Naţionale să devină o sărbătoare a afirmării tuturor valorilor culturale şi spirituale ale poporului român", se mai arată în mesajul Patriarhului Daniel. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Neamț: Municipiul Piatra-Neamț este pentru două zile Capitala Tineretului Ortodox din Moldova
Municipiul Piatra-Neamț găzduiește, în perioada 24-25 august, a șasea ediție a ''Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din Moldova'' (ITOM), eveniment organizat de Departamentul Misiune pentru Tineret din cadrul Sectorului Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor, alături de Protopopiatul Piatra-Neamț. La eveniment sunt pre
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse, în premieră, în România, la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou București
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse pentru prima dată în România, a anunțat, duminică, părintele prof. dr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou București 'Kilometrul Zero', locașul voievodal unde sfânta raclă va fi depusă spre închinare în perioada 5 - 10 septembrie. O delegație f
Episcopul Ignatie, la întâlnirea tinerilor ortodocși din Vaslui: Dumnezeu vă va privi întotdeauna cu iubire
Episcopul Ignatie al Hușilor le-a transmis, sâmbătă, participanților la cea de-a opta ediție a Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din Vaslui (ITOV) că Dumnezeu îi va privi întotdeauna cu iubire, chiar și atunci când trec prin perioade de îndoială, frământări sau revoltă. Pornind de la episodul biblic în care un
Vaslui: Episcopia Hușilor organizează a opta ediție a 'Întâlnirii Tinerilor Ortodocși'
Episcopia Hușilor organizează sâmbătă, 22 august, a opta ediție a 'Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din Vaslui' (ITOV), invitat special fiind părintele Nicolae Dima, preot slujitor la Biserica 'Sfântul Nicolae - Dintr-o Zi' din București, care va susține o conferință. Evenimentul are drept scop promovarea
Maramureș: Mii de pelerini la hramul Mănăstirii Rohia; lăcașul de cult a marcat 100 de ani de viață monahală
Câteva mii de persoane au participat, sâmbătă, la slujba religioasă de Adormirea Maicii Domnului la Mănăstirea Rohia, majoritatea înnoptând în aer liber pentru a putea fi prezenți la slujba de noapte. Hramul mănăstirii Rohia a fost completat și de sărbătorirea a 100 de ani de viață monahală.
Suceava: Mii de oameni au participat la hramul Mănăstirii Putna, de Adormirea Maicii Domnului
Mii de credincioși din întreaga țară, dar și din Ucraina au participat, sâmbătă, de Adormirea Maicii Domnului, la Sfânta Liturghie oficiată cu prilejul Mănăstirii Putna din județul Suceava. Slujba arhierească a fost oficiată de Înalt Prea Sfințitul Părinte Atanasie Fahd, mitropolit de Latakia - Patriarhia Antiohiei și a
Suceava: Elevii cu cele mai bune rezultate la Evaluarea Națională și Bacalaureat, premiați la hramul Mănăstirii Putna
Elevii cu cele mai bune rezultate la examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat din județul Suceava au fost recompensați, sâmbătă, cu prilejul hramului Mănăstirii Putna. Cei opt elevi au fost distinși cu Ordinul Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava conferit de Înalt Prea Sfințitul Părinte Calinic, arhiepiscopul Suce
Mii de credincioși așteptați la hramul Mănăstirii Curtea de Argeș; slujba va fi oficiată în fața noii catedrale
Mii de credincioși așteptați, sâmbătă, la hramul Mănăstirii Curtea de Argeș, slujba urmând să fie oficiată în acest an pe platoul din fața noii Catedrale Arhiepiscopale. 'Catedrala Voievodală, ctitoria Sfântului Voievod Neagoe Basarab se află în restaurare. Astfel, slujbele prilejuite de hramul istoric se vor desfășura pe espl
Maramureș: Monografia Mănăstirii Rohia, tipărită în condiții de excepție, cu ocazia centenarului
Mănăstirea Rohia a tipărit, în condiții deosebite, la marcarea a 100 de ani de viața monohală, monografia-album dedicată unuia dintre cele mai cunoscute lăcașe de cult din Transilvania, a informat, vineri, într-o postare pe Facebook, starețul mănăstirii, părintele Macarie Motogna. Monografia a apărut în Editura Episcopiei Ort
Patriarhul Daniel, de Duminica migranților: Dorim ca familiile românilor din diaspora să nască și să crească oameni credincioși
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a adresat un mesaj cu prilejul Duminicii migranților români, marcată anual în prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, în care îndeamnă la 'statornicie în credința ortodoxă și comuniune frățească'. 'În această Duminică a Migran
Arad: Mii de credincioși, așteptați la Basilica Maria Radna și la Mănăstirea Hodoș-Bodrog în ziua Adormirii Maicii Domnului
Peste 20.000 de pelerini catolici sunt așteptați la Basilica Papală Maria Radna, din Lipova, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, unde vor avea loc slujbe în mai multe limbi, iar alte câteva mii de credincioși ortodocși vor fi la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, cea mai veche așezare cu viață monahală neîntreruptă din România.
Maramureș: Mii de pelerini așteptați la Mănăstirea Rohia, care marchează 100 de ani de viață monahală
Mănăstirea ''Sfânta Ana'' Rohia din județul Maramureș va marca, începând de joi, 100 de ani de viață monahală și 100 de ani de la aducerea Icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni, a anunțat, miercuri, lăcașul de cult într-o
Arhiepiscopul Târgoviștei: Cinstirea sfinților reprezintă o necesitate de viață, o permanență a modului de cultură spirituală ortodoxă și românească
Arhiepiscopul și mitropolitul Târgoviștei, Nifon, a vorbit, în cuvântarea sa adresată pelerinilor veniți, marți, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Nifon, despre importanța cinstirii sfinților și despre cum ajută în ziua de azi credința, când în jurul nostru remarcăm crize de toate categoriile: economice, morale, sociale.
Maramureș: Etnicii ucraineni, așteptați alături de români la hramul Mănăstirii Moisei
Pelerini români și ucraineni sunt așteptați să participe la slujbele de la Mănăstirea Moisei, situată la poalele Munților Rodnei, oficiate de sărbătoarea Sfintei Maria, a declarat, marți, pentru AGERPRES, starețul Teofil Pop. 'Potrivit unei vechi tradiții, slujbele religioase din noaptea premergătoare sărbătorii vor fi rostite î
Dâmbovița: Peste 20.000 de credincioși sunt așteptați marți, la Târgoviște, la sărbătoarea Sfântului Nifon
Peste 20.000 de credincioși sunt așteptați marți, la Târgoviște, la sărbătoarea Sfântului Nifon, unde, la Catedrala Mitropolitană din municipiu va avea loc o slujbă ținută de arhiepiscopul și mitropolitul Târgoviștei, Nifon, împreună cu ierarhii invitați, iar cei prezenți se vor putea închina la moaște până seara târziu.