Ziua Culturii Naţionale/ Patriarhul Daniel: Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român
Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie majoră la formarea şi promovarea culturii neamului românesc, afirmă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, într-un mesaj transmis cu ocazia sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale.
"Odată cu primele încercări de organizare statală, rolul Bisericii în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei româneşti a urmat modelul bizantin; o seamă de personalităţi eclesiale: episcopi, preoţi sau călugări, dintre care vom menţiona doar câteva nume, au îndrumat principala activitate culturală din epocă", spune Patriarhul.
PF Daniel aminteşte că Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii şi al credinţei creştine în dezvoltarea culturii şi a limbii române ca veşmânt viu al învăţăturilor de credinţă şi al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Română "Maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii şi unitatea etnică a poporului".
Potrivit înaltului ierarh, primele tipografii din spaţiul românesc au apărut la mai puţin de o jumătate de veac de la invenţia lui Gutenberg (1455), funcţionând, în incinta unor mănăstiri sau centre episcopale, la Târgovişte, Bucureşti, Iaşi, Buzău, Snagov, Râmnic ori Neamţ, iar primii meşteri tipografi au făcut parte din cler: ieromonahul Macarie, diaconul Coresi, ieromonahul Mitrofan, Sf. Antim Ivireanul, viitorul mitropolit şi alţii.
"Pleiade întregi de episcopi sau mitropoliţi au fost scriitori, poeţi, traducători sau creatori de cultură, artă şi civilizaţie românească", arată Patriarhul, amintind contribuţiile în acest sens ale mitropoliţilor din Ţara Românească: Teofil (1648), Ştefan I (1668) Varlaam (1679) şi Teodosie I (1708), aceştia din urmă fiind sprijinitori al activităţii cultural-artistice sub domnitorii Matei Basarab, Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu, una din realizările culturale fiind Biblia de la Bucureşti, din anul 1688.
"În Moldova, au sprijinit cultura poporului român mitropoliţii: Teoctist II (1528), Teofan I (1530) şi Grigorie Roşca (1570), ultimii doi au contribuit la împodobirea Mănăstirii Voroneţ cu celebrele fresce interioare şi exterioare, iar mitropolitul Anastasie Crimca (1629) a fost ultimul mare miniaturist moldovean. Sfântul Mitropolit Varlaam (1657) a tipărit Cartea românească de învăţătură (1643), iar Sfântul Mitropolit Dosoftei (1686) a fost primul mare poet român (Psaltirea în versuri, 1673) şi traducător al Liturghierului (1679) şi Molitfelnicului (1681) în limba română", spune Patriarhul.
În Transilvania, PS Daniel evidenţiază contribuţiile "ierarhului erudit şi patriot statornic" Andrei Şaguna (1873), care "a unit în mod pilduitor mărturisirea credinţei ortodoxe cu dezvoltarea culturală şi socială a românilor".
Între monahii erudiţi, care au contribuit la dezvoltarea culturii naţionale, se află, potrivit Patriarhului BOR, Sf. Cuv. Ioan Casian (sec. 5), considerat unul dintre cei mai de seamă promotori ai monahismului în Occident, scriitor şi traducător din limbile greacă şi latină, Sf. Cuv. Dionisie Exiguul (sec. 4), teolog, astronom, matematician, a iniţiat "cronologia erei creştine", împărţind istoria în două perioade - "înainte de Hristos" şi "după Hristos", Sf. Niceta de Remesiana (414), a compus imnul Te Deum laudamus, iar mai târziu Sf. Cuvios isihast ucrainean Paisie de la Neamţ (1794), a tradus Filocalia în limba slavonă (Dobrotoliubie), fiind ajutat de ucenici români, buni elenişti, ca Sf. Ierarh Grigorie Dascălu (1834).
Patriarhul Daniel aminteşte numeroase mănăstiri "reprezentative pentru cultura şi arta românească" (Voroneţ, Neamţ, Putna, Cozia, Curtea de Argeş, Sfinţii Trei Ierarhi - Iaşi, Hurezi, Secu, Dragomirna, Văratec, Agapia, Lainici, Antim, Stavropoleos), în care s-a desfăşurat o intensă activitate cultural-artistică, au fost scrise primele Letopiseţe şi Cronici ale istoriei românilor.
În toate mănăstirile mari s-au desfăşurat însemnate activităţi artistice.
"Astăzi, majoritatea colecţiilor muzeale din ţară, care expun Artă Veche Românească, sunt constituite în cea mai mare parte din obiecte de cult, provenite de la mănăstirile şi bisericile ortodoxe româneşti. Icoane, fragmente de frescă, broderii, manuscrise, tipărituri, argintărie, sculptură în lemn sau piatră, toate ilustrează modul în care, Biserica, fidelă artei bizantine, dar receptivă la influenţele artei occidentale, ori tradiţionale, a creat o artă proprie, originală. Prin toată această activitate culturală a Bisericii a fost cultivată şi sprijinită însăşi aspiraţia poporului pentru cultura proprie, pentru păstrarea identităţii naţionale şi pentru dobândirea independenţii naţionale", a arătat Patriarhul Daniel.
Patriarhul BOR remarcă şi faptul că primele şcoli primare, cu predare în slavonă sau română, au luat fiinţă în incinta mănăstirilor, apoi a bisericilor de mir, precum: Colţea, Sfântul Gheorghe Vechi, Antim sau biserica Domniţa Bălaşa, în Bucureşti, biserica Barnovschi, Sfânta Vineri şi Sfântul Nicolae, în Iaşi. Primele şcoli medii şi primele şcoli superioare au fost înfiinţate, de asemenea, cu sprijinul Bisericii: Colegiul de la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, Academia de la Mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti", subliniază Patriarhul.
Crearea statului român modern a deschis o epocă nouă, iar Biserica Ortodoxă Română a rămas pe mai departe sprijinitoarea fidelă a idealurilor naţionale, contribuind la promovarea învăţământului şi culturii româneşti.
După anul 1944, odată cu instaurarea regimului comunist ateu, Biserica Ortodoxă Română a fost înlăturată treptat din viaţa socială şi culturală, prin eliminarea învăţământului religios din şcoli, interzicerea slujbelor religioase în spitale, azile şi cazărmi, suprimarea publicaţiilor bisericeşti ale eparhiilor, desfiinţarea multor şcoli de teologie şi oprirea catehizării tineretului.
"Peste o mie de preoţi ortodocşi (la care se adaugă şi mulţi romano-catolici, greco-catolici şi protestanţi) au fost arestaţi, aruncaţi în închisori, supuşi la muncă silnică sau deportaţi. Între cei aruncaţi în închisori, se numără şi teologi, oameni de cultură de mare prestigiu, precum: Nichifor Crainic, Ioan Savin, Dumitru Stăniloae, Liviu G. Munteanu, Ilarion Felea, Ion V. Georgescu (deportat în Siberia) şi mulţi alţii. În anii '80, sub dictatura comunistă au fost demolate peste 20 de lăcaşuri de închinare, monumente de arhitectură bisericească din Bucureşti (mănăstirile Cotroceni, Văcăreşti, Pantelimon, bisericile Sfânta Vineri, Sfântul Spiridon - Vechi, Alba-Postăvari, Enei, Spirea Nouă, Izvor, Sfânta Treime - Dudeşti etc.)", aminteşte PF Daniel.
Potrivit Patriarhului, "după căderea comunismului, consecventă tradiţiei multiseculare de a fi 'Maica spirituală a poporului român' - cum o numea Mihai Eminescu, Biserica Ortodoxă Română continuă să fie protectoare şi promotoare a valorilor culturale româneşti", fiind restabilite raporturile fireşti tradiţionale dintre BOR şi mediul cultural şi academic din România.
"Astfel, în anul 1990, Academia Română a reabilitat memoria ierarhilor, preoţilor şi teologilor ortodocşi excluşi din Academie în anul 1948 de către regimul totalitar, iar, în anii care au urmat, noi slujitori ai Bisericii au fost primiţi în cel mai important for al excelenţei ştiinţifice şi culturale româneşti, precum Părintele Dumitru Stăniloae sau Părintele Mircea Păcurariu. De asemenea, Academia Română şi Patriarhia Română au iniţiat mai multe programe comune, dintre care, cel mai important este elaborarea Istoriei monahismului românesc în trei tomuri masive şi valoroase, iar bunele relaţii, cultivate cu respect reciproc de ambele instituţii, ne îndreptăţesc să sperăm la o permanentă cooperare fructuoasă pentru binele poporului român. Felicităm şi binecuvântăm pe toţi cei care contribuie prin multiplele lor eforturi ca această Zi a Culturii Naţionale să devină o sărbătoare a afirmării tuturor valorilor culturale şi spirituale ale poporului român", se mai arată în mesajul Patriarhului Daniel. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Galați: Pompierii și lucrătorii SMURD, sărbătoriți la Catedrala Arhiepiscopală; Arhiepiscopul Casian a oficiat slujba de Te-Deum
Pompierii și lucrătorii SMURD din Galați au fost sărbătoriți, marți, la Catedrala Arhiepiscopală, cu prilejul pomenirii Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul spiritual al pompierilor români, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian, oficiind o slujbă de Te-Deum, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. La eveniment au parti
VIDEO Timiș/ÎPS Ioan, la hramul Catedralei: Dumnezeu le-a dat bănățenilor un mitropolit sfânt - Iosif de la Partoș
Mii de credincioși au participat, luni seara, la slujba de priveghi și la procesiunea cu sfintele moaște ale Ocrotitorului Banatului, Iosif cel Nou de la Partoș, cu prilejul celui de-al doilea hram al Catedralei Mitropolitane din Timișoara, care are loc marți. Sărbătoarea este accentuată, în acest an, de împlinirea a 80 de ani de la sfințirea Cated
Patriarhul Daniel: Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci îl cheamă pe credincios la propria înălțare duhovnicească prin iubire
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită luni, îl cheamă pe credincios la propria înălțare duhovnicească prin iubire smerită, singura care aduce omului m&
Patriarhul Daniel: Sfânta Magdalena de la Mălainița, mărturisitoare neînfricată a Ortodoxiei
Patriarhul Daniel a evidențiat, duminică, la proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița (Serbia), ocrotitoare a românilor (vlahilor) și sârbilor, că această femeie credincioasă din popor a fost 'o mărturisitoare neînfricată a ortodoxiei' în perioada în care învățăturile atee încercau să î
Alba: Înalți clerici romano-catolici, greco-catolici și ortodocși - la un eveniment dedicat episcopului Marton Aron
Înalți reprezentanți ai Bisericii Romano-Catolice, Bisericii Greco-Catolice și Bisericii Ortodoxe au participat sâmbătă, la Alba Iulia, la un eveniment organizat în memoria episcopului Marton Aron, unul dintre liderii spirituali ai vieții transilvănene din secolul trecut. Găzduită de Palatul Principilor Transilvaniei și organ
Patriarhul Daniel - întâlnire cu ministrul grec al Finanțelor
Ministrul grec al Finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, a fost primit sâmbătă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la Reședința Patriarhală, discuțiile vizând relațiile dintre cele două țări, provocările actuale și rolul coeziunii sociale. 'România și Grecia sunt unite prin legături foarte puternice, care au rezistat de
PF Daniel: Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului - încurajare pentru părinții care au sau doresc să aibă copii
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului trebuie să fie o încurajare pentru toți părinții care au copii și pentru cei care nu au, dar doresc să aibă, a afirmat, marți, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Paraclisul i
PS Varlaam: Orice copil care se naște într-o familie este un dar și o binecuvântare a lui Dumnezeu
Orice copil care se naște într-o familie este un dar și o binecuvântare a lui Dumnezeu, le-a transmis, marți, episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul credincioșilor prezenți la Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Patriarhală, evidențiind importanța educației religioase, 'capabilă să arate copiilor și tinerilor care este scopul și sensul vieți
Peste 100 de credincioși au participat la un pelerinaj pe o distanță de aproximativ 20 de kilometri, de la Botoșani la Mănăstirea Vorona
Peste 100 de credincioși au participat, luni, la un pelerinaj pe o distanță de aproximativ 20 de kilometri, de la Botoșani la Mănăstirea Vorona. Evenimentul, care a fost organizat de Departamentul Misiune pentru Tineret al Arh
Arhiepiscopul Târgoviștei: Într-o lume marcată de AI, cultura scrisă este reper de stabilitate, de discernământ și de profunzime
Într-o lume marcată de schimbări, de diversificarea mijloacelor de comunicare, precum și de utilizarea Inteligenței Artificiale (AI - n.r.), cultura scrisă continuă să fie reper de stabilitate, de discernământ și de profunzime, spune arhiepiscopul și mitropolitul Târgoviștei, Nifon. În mesajul transmis vineri, la deschi
Icoana Maicii Domnului 'Rugul Aprins' - sărbătorită pentru prima dată, la Mănăstirea Antim
Icoana Maicii Domnului 'Rugul Aprins' va fi sărbătorită la Mănăstirea Antim din București, pentru prima dată după înscrierea sa în calendarul Bisericii Ortodoxe Române. Potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române, vineri, începând cu ora 8:00, vor fi oficiate Acatistul Icoanei Maicii Domnului
Patriarhul Daniel, la încheierea Întâlnii Tinerilor Ortodocși: Familia conjugală tradițională - în criză spre un viitor incert
Familia formată din bărbat, femeie și copii, pe care Biserica Ortodoxă Română o consideră o binecuvântare și o binefacere a lui Dumnezeu pentru Biserică, națiune și întreaga umanitate, se află în prezent într-o perioadă de criză, a afirmat Patriarhul Daniel la încheierea Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși (ITO) 202
Suceava: Se împlinesc 557 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna
Mănăstirea Putna, unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din România marchează, joi, 557 ani de la sfințirea sa. Mănăstirea Putna, ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare, a fost sfințită pentru prima dată pe 3 septembrie 1469 de către Mitropolitul Teoctist I al Moldovei, cel care l-a uns ca domn al Moldovei pe Ștefan cel Mare.
Patriarhul Daniel: Tânărul creștin ortodox - un model pentru alți tineri și un misionar în viața Bisericii
Tânărul creștin ortodox este o binecuvântare pentru familia sa, un model pentru alți tineri și un misionar în viața Bisericii, a afirmat, marți, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la deschiderea oficială a Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși, desfășurată la Catedrala Națională din București.
Președintele Nicușor Dan - la deschiderea Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși
Președintele Nicușor Dan va participa, marți, de deschiderea oficială a Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși. Reuniunea, cel mai amplu eveniment dedicat tinerilor organizat de Biserica Ortodoxă Română, are loc de luni până joi, la București, sub genericul 'Tinerii, Familia și Viața în Hristos'.