Vechea Catedrală romano catolică din Iaşi este singurul lăcaş de cult din ţară care are un lift pentru persoane, acest lucru fiind posibil în urma unor ample lucrări de reconsolidare şi restaurare a lăcaşului de cult care datează din secolul XVI.

Lăcaşul de cult a fost restaurat în cadrul proiectului "Restaurare, consolidare şi integrare turistică - Catedrala veche Romano-Catolică Adormirea Maicii Domnului - Iaşi", care a primit finanţare europeană în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 - 2020.

Obiectivul general al proiectului este atât integrarea turistică a catedralei vechi romano-catolice din Iaşi în portofoliul de obiective turistice ale municipiului Iaşi, cât şi integrarea social-economică şi culturală în viaţa colectivităţii locale ieşene. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de peste 20,975 milioane lei, perioada de implementare fiind de 30 de luni.

"Aveam această idee demult, de dinainte de cutremurul din 1977. Pentru a avea posibilitatea de a lucra la Catedrala Veche, trebuia să avem un alt spaţiu. Aşadar Catedrala Veche a fost cea care a generat noua biserică care ţine loc de catedrală. Autorităţile s-au gândit să ne ajute, mai greu, cu această variantă a fondurilor europene. S-a început şi s-a lucrat cu mult entuziasm, cu dorinţa fierbinte de a o reface, cu oameni care s-au implicat pentru a da importanţă şi trecutului, şi prezentului, dar şi viitorului. Biserica aceasta trebuia să rămână ca una din marile mărturii ale credinţei catolice de pe aceste meleaguri", a declarat, vineri, fostul episcop al Episcopiei Romano-Catolice, Petru Gherghel.

Arhitectul Ioan Sasu a arătat, în timpul unei conferinţe de presă organizată de Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, că au trebuit întâmpinate o serie de provocări tehnice, dar şi teologice.

"Au fost provocări multiple. Au fost provocări tehnice şi teologice. Printre problemele tehnice au fost cotele diferite, motiv pentru care a trebuit să reducem diferenţa de nivel, a trebuit să consolidăm turnul, să aducem biserica la nişte standarde europene. Am avut şi provocări de timp, bani şi calitate. Dificultăţile au pornit odată cu execuţia, ştiam de ele, unele au apărut pe traseu datorită fundaţiei, execuţiei, pardoseala, tâmplăria. La aceasta se adaugă detalii noi pe care nu le-a avut biserica. Vorbesc de dotări necesare în timpul Sfintei Liturghii, pe partea de stânga - nord, care nu a existat în dotarea bisericii şi a trebuit să facem un detaliu special. La o catedrală este importantă această piesă care are importanţa Sfintei Mese. A trebuit să refacem cota altarului, să ridicăm cota sacristiei, să asigurăm tipul de afluire şi defluire în caz de necesitate", a declarat arhitectul Ioan Sasu.

El a menţionat şi dotările care au modernizat clădirea, pentru a respecta actualele norme europene.

"Acum biserica e plină de senzori de tot felul, de la cei de mişcare, de fum, de umezeală. Toate aceste informaţii sunt adunate într-o staţie de date care ne indică inclusiv umiditatea în biserică, temperatura. Gândindu-mă la respectarea normelor europene, pentru a proteja vârstnicii şi persoanele cu dizabilităţi, şi nu numai, am pus ascensor într-o zonă în care înainte existau camere speciale pentru orgă. Cu ajutorul acestui lift este facilitat accesul la etaj, unde este corul, sau la subsol, unde a fost înfiinţat un muzeu. Tot acolo se află cruciera, unde se găsesc osemintele ierarhilor şi preoţilor care au fost înhumaţi în această catedrală. Zona altarului este dedicată episcopului Anton Durcovici", a mai spus arhitectul Ioan Sasu.

Inginerul Constantin Firtea, expert atestat în lucrări de patrimoniu, a declarat că au fost efectuate şi lucrări neprevăzute iniţial în proiect

"În momentul începerii proiectării pentru biserica romano catolică, nu ştiam efectiv ce ne aşteaptă, dar odată cu începerea săpăturilor arheologice au apărut probleme cu totul şi cu totul deosebite datorită unor diferenţe mari între ceea ce cunoşteam la început şi ceea ce am găsit pe teren. Biserica este aşezată pe fundaţiile altei biserici care la un moment dat se termină înainte de extinderea bisericii, fapt care ne-a creat probleme deosebite. Decopertarea în totalitate a subsolului a pus la un moment dat în pericol rezistenţa bisericii. A trebuit să creăm nişte sprijiniri pentru a împiedica forţa pământului care împingea biserica. Dacă ar fi fost un cutremur, se putea întâmpla o adevărată nenorocire. Cu ajutorul constructorului, am reuşit să stăpânim toată această situaţie. După decopertări a trebuit să facem lucrări suplimentare care nu pot fi înţelese. O altă provocare foarte mare a fost la turnul bisericii. În anii din urmă s-a făcut o intervenţie care s-a oprit la nivelul cornişei, fără a face legături cu structura. O altă provocare a fost realizarea scării de acces la subsol. A trebuit să săpăm în masivul zidăriei exact cum fac minerii la tunele", a detaliat inginerul Constantin Firtea. AGERPRES / (A, autor: Daniela Malache, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)