Românii consideră că statul a încălcat libertatea religioasă a cultelor în timpul pandemiei de COVID-19 şi încearcă să le subordoneze şi să le limiteze, relevă primul barometru al vieţii religioase din România, prezentat, miercuri, în Aula Academiei Române.

Conform cercetării sociologice, care a fost realizată de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, 47,3% dintre români consideră că statul a încălcat libertatea religioasă a cultelor în timpul pandemiei, în timp ce 35,7% dintre respondenţi afirmă că este normal ca activitatea Bisericilor şi a cultelor să aibă restricţii.

Doar 15,9% dintre participanţii la studiu cred că statul a colaborat foarte bine cu Bisericile şi a comunicat foarte bine măsurile luate.

De asemenea, 44,1% dintre români afirmă că statul încearcă să subordoneze şi să limiteze cultele, 29,3% spun că relaţia dintre stat şi culte este echilibrată şi corectă, iar 20,6% cred că, dimpotrivă, cultele încearcă să preia din atribuţiile statului, iar 6% dintre respondenţi nu au ştiut/nu au răspuns.

Întrebaţi despre faptul că unii lideri de opinie se exprimă public împotriva Bisericii şi religiei, 36% dintre români consideră această atitudine una firească într-o democraţie, 26,9% susţin că este vorba despre un curent anti-religios, iar în opinia a 25,9% este mai degrabă o dovadă de necunoaştere a vieţii religioase. Potrivit cercetării, 7,7% dintre români cred că acestea sunt poziţii necesare şi trebuie încurajate, iar 3,5% nu au ştiut/nu au răspuns.

Totodată, întrebaţi despre faptul că unii lideri de opinie se exprimă public în favoarea Bisericii şi religiei, 43,7% dintre subiecţii cercetării au afirmat că acest lucru este firesc într-o democraţie, 18,7% cred că aceasta dovedeşte mai degrabă o necunoaştere a separaţiei dintre stat şi Biserică, 16,9% că acestea sunt poziţii necesare care trebuie încurajate, iar 16,2% că o atare atitudine este un curent antidemocratic. Un procent de 4,5% nu ştiu/nu răspund.

Studiul evidenţiază că 62,2% dintre români nu ar vota un politician care se declară ateu, 34,4% i-ar acorda votul, iar 3,4% nu ştiu/nu răspund.

Un procent de 88,5% dintre respondenţi consideră că religia nu împiedică în niciun fel apartenenţa României la Uniunea Europeană şi la spaţiul euroatlantic.

Mai mult de jumătate (58,6%) dintre români afirmă că religia este fundamentală pentru identitatea naţională a românilor, în vreme ce 39,1% cred că identitatea naţională nu are legătură cu religia.

Sondajul a fost realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, pe baza unui chestionar aplicat telefonic.

Cercetarea a fost efectuată în perioada 30 noiembrie - 7 decembrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic, de 1.000 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą3%, la un grad de încredere de 95%.

Chestionarele au fost aplicate în toate judeţele României şi în sectoarele Capitalei, eşantionul fiind validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

Barometru: Deşi se declară religioşi şi cred în Dumnezeu, românii spun că nu merg la biserică

Barometru: Biserica, Armata şi Academia - primele locuri în încrederea românilor