Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul a îndemnat, joi, la slujba pomenirii celor care au contribuit la realizarea României Mari şi recunoaşterea acesteia pe plan internaţional, în special prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, să ne raportăm întotdeauna în stare de rugăciune, de neuitare, de recunoştinţă faţă de eroii neamului.

"Să învăţăm, iubiţi credincioşi şi credincioase, să ne raportăm întotdeauna în stare de rugăciune, de neuitare, de recunoştinţă faţă de eroii neamului. Şi atunci să ne referim la locurile lor de odihnă, la monumentele înălţate lor ca la nişte lucruri sacre. Prima virtute care a nutrit eroismul celor morţi pentru neam a fost credinţa creştină. Un mare savant din secolul al XIX-lea, un francez, vorbind despre credinţa şi iubirea de patrie a oamenilor, a marilor bărbaţi din secolul său, spunea că 'Patria este biserica noastră vremelnică, pe când Biserica este patria noastră veşnică', adică în relaţiile noastre cu patria trebuie să ne comportăm ca şi cu nişte lucruri sacre, cum ne raportăm la Biserică, laborator al sfinţeniei, al sacrului. Iar ca creştini noi ştim că nu avem aici cetate stătătoare, ci că adevărata noastră Patrie este Biserica cea triumfătoare din ceruri. De aceea, pomenindu-i astăzi pe făuritorii Marii Uniri sau pe cei care s-au străduit să consolideze marele moment de la 1 Decembrie, printr-un tratat internaţional de pace, la Trianon, să înălţăm rugăciuni pentru odihna sufletelor lor şi pentru viitorul creştin şi românesc al patriei şi naţiunii noastre", a spus PS Varlaam.

Ierarhul a arătat că acum 100 de ani, la Bucureşti, semnarea acestui tratat a fost serbată cu foarte mare moderaţie şi sobrietate, pentru că românii au înţeles că pentru poporul maghiar, care a pierdut prin acest tratat 75% din teritoriu şi 33% din populaţie, nu este un moment fericit.

"Pentru noi, desigur, era restabilirea unei dreptăţi sociale, cum a şi spus Nicolae Titulescu, care a fost unul dintre membrii delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Paris şi a fost unul din cei doi semnatari ai tratatului, alături de dr. Ion Cantacuzino, să spună că această realizare este una care, de fapt, consfinţeşte o stare de drept şi o stare de fapt, că Transilvania, deşi aflată sub stăpânire străină, este un pământ românesc, locuit de o populaţie majoritar, covârşitoare românească", a mai spus PS Varlaam.

Episcopul vicar patriarhal a atras atenţia asupra unor atitudini "nepotrivite" recente care au adus atingere memoriei eroilor neamului.

"De aceea, considerăm absolut nepotrivite anumite atitudini, cum a fost aceea a manifestaţiei organizată în plină pandemie de un ONG secularist la Catedrala Naţională. Catedrala Naţională este şi un altar al naţiunii, al patriei. În ziua sfinţirii ei, în anul 2018, 'Anul Omagial al Unităţii de Neam şi de Credinţă şi Anul Comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri', cum a fost programat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, au fost aşezate acolo numele tuturor eroilor cunoscuţi cu numele din războaiele secolului XX, Războaiele Balcanice, Primul şi al Doilea Război Mondial. Deci, Sfânta Masă din Altarul Catedralei Naţionale este inima acestei catedrale. Şi la inima acestei catedrale stau numele celor care s-au jertfit. De aceea, acest lucru sacru trebuie cinstit şi protejat cum se cuvine", a adăugat episcopul vicar patriarhal.

PS Varlaam a amintit că "datorită grabei şi condiţiilor impuse de epidemie, în ziua praznicului s-au făcut ceremonii militare, dar nu s-a făcut slujbă religioasă". "Or, sensul acestei pomeniri a eroilor, chiar de ziua praznicului Înălţării constă tocmai în aceasta, că cea mai frumoasă şi cuprinzătoare omagiere a eroilor este rugăciunea înălţată de către popor, de către urmaşi pentru veşnica lor odihnă în Împărăţia Cea Fără Sfârşit a Mântuitorului Nostru Iisus Hristos", subliniat episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul.

Slujbele din Dealul Patriarhiei au fost oficiate în aer liber, în "Baldachinul Sfinţilor" din apropierea lăcaşului de cult, cu respectarea reglementărilor actuale din starea de alertă.

Eroii, soldaţii, luptătorii, diplomaţii români şi toţi cei care au contribuit la realizarea României Mari la nivel naţional, între anii 1916-1918, şi recunoaşterea acesteia pe plan internaţional, în special prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, au fost pomeniţi, joi, în timpul Sfintei Liturghii şi la slujba Parastasului în toate bisericile din Patriarhia Română.

La 4 iunie 1920, la Trianon, a fost semnat tratatul cu Ungaria, din partea României de către Nicolae Titulescu şi dr. Ioan Cantacuzino, prin care era confirmată unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Regatul României. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)