Unul dintre clopotele Catedralei Sf. Iosif răsună din nou, după 30 de ani, din clopotniţa bisericii Mănăstirii Părinţilor Carmelitani Desculţi de la Ciofliceni (Snagov).

"După 30 de ani de tăcere, unul dintre clopotele Catedralei Sf. Iosif răsună din nou. Nu din clopotniţa Catedralei, ci din cea a bisericii Mănăstirii Părinţilor Carmelitani Desculţi de la Ciofliceni (Snagov), biserică devenită în 2015 sanctuar marian al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti. De la începutul lunii februarie 2020, clopotul răsună în fiecare duminică, chemând credincioşii din împrejurimi la Sf. Liturghie'', anunţă Angelus Communicationis (https://angelus.com.ro/), Centrul de comunicaţii sociale al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti.

Primit în dar de la arhiepiscopul mitropolit emerit de Bucureşti, Ioan Robu, în perioada în care biserica mănăstirii era în construcţie, clopotul a fost instalat recent la Ciofliceni şi este acţionat cu tracţiune electrică.

Acesta este realizat din bronz, are diametrul de 80 cm şi, aşa cum rezultă din inscripţia în limba latină, a fost realizat în 1881, în timpul episcopatului Mons. Ignazio Paoli, ctitorul Catedralei Sf. Iosif. Pe o latură a clopotului se află un basorelief cu Sf. Iosif, însoţit de inscripţia "S. Joseph ora pro nobis - Sfinte Iosife, roagă-te pentru noi".

Clopotul de la Ciofliceni este cel mai mic dintre cele cinci care au fost instalate în turnul Palatului episcopal din Bucureşti, de lângă Catedrala Sf. Iosif.

Un alt clopot care a aparţinut cândva Catedralei răsună acum pe Valea Prahovei, din 2012 fiind la Predeal, în turnul noii biserici romano-catolice "Adormirea Maicii Domnului". Acesta este al doilea ca mărime dintre clopotele Catedralei Sf. Iosif, fiind acţionat tot electric.

Potrivit sursei citate, deşi Catedrala Sf. Iosif a fost consacrată în 1884, pe 15 februarie, clopotele ei au răsunat târziu şi nu pentru multă vreme.

"Planificată a străjui Catedrala, clopotniţa nu a mai fost construită aşa cum o gândise arhitectul vienez Friedrich von Schmidt, ci în cele din urmă fost amenajată, în 1926, pe unul dintre colţurile Palatului episcopal, sub forma unui turn, în care puteau încăpea cinci sau chiar mai multe clopote, unul lângă altul, şi nu doar trei, unul sub altul, aşa cum era prevăzut în planurile iniţiale. Deşi la început primele trei clopote de pe terasa turnului erau acţionate cu frânghii, din subsolul Palatului episcopal, în acelaşi an s-a decis introducerea tracţiunii electrice pentru toate cele cinci clopote", precizează sursa citată.

După cutremurul din 4 martie 1977, care a afectat atât Catedrala Sf. Iosif, cât şi Palatul episcopal, s-a renunţat la folosirea clopotelor, care au fost fixate cu ţevi de schelă.

"Clopotele nu au mai răsunat apoi decât o singură dată, după 12 ani: la Revoluţie, pe 22 decembrie 1989, au fost acţionate manual de preoţii vicari, Catedrala Sf. Iosif unindu-se astfel celorlalte biserici din Bucureşti care au vestit deschiderea unei noi pagini de istorie pentru poporul român şi libertatea religioasă din România", arată sursa citată.

Cufundate din nou în tăcere, după circa 10 ani clopotele de bronz au fost coborâte din turnul Palatului episcopal, două dintre ele fiind donate ulterior Parohiei din Predeal şi Mănăstirii de la Ciofliceni (Snagov).

În ultimii ani, Catedrala Sf. Iosif a recurs la noile tehnologii, folosind clopotele electronice, care răsună nu doar pentru a chema la Sf. Liturghie, dar şi ca invitaţie la a recita - dimineaţa, la prânz şi seara - rugăciunea "Îngerul Domnului", mai informează sursa citată. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)