Creştinii ortodocşi, catolici şi protestanţi sărbătoresc Naşterea Domnului (Crăciunul).

"La sărbătoarea Crăciunului prăznuim taina Naşterii Pruncului Iisus Hristos din Fecioara Maria şi, prin aceasta, taina binecuvântării părinţilor şi a copiilor. (...) Familia este coroana creaţiei şi locul sau mediul în care omul începe să înţeleagă taina iubirii şi a binecuvântării părinteşti a lui Dumnezeu pentru oameni. Familia a ocupat întotdeauna un loc central în învăţătura creştină, reprezentând cadrul intim cel mai de preţ pentru cultivarea iubirii conjugale, părinteşti, filiale şi frăţeşti. Familia este binecuvântare şi icoană a iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate, un spaţiu sacru al lucrării harului Preasfintei Treimi orientat spre viaţă şi iubire eternă", afirmă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în pastorala intitulată "Naşterea Domnului - Binecuvântarea părinţilor şi copiilor".

"Isus continuă să se nască în lumea noastră, aşa cum este ea", spune, la rândul său, Înaltpreasfinţitul Ioan Robu, Administrator Apostolic al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, în Scrisoarea pastorală pentru sărbătoarea din acest an a Crăciunului. "El ştie să îşi facă loc şi acolo şi atunci când nu este aşteptat, când nu i se găseşte un spaţiu potrivit, aşa cum a fost şi la Betleem. Preferinţa sa însă rămâne inima şi casa celor săraci, a celor care suferă în sufletul sau în trupul lor, a celor uitaţi şi părăsiţi", arată arhiepiscopul romano-catolic.

Cardinalul Lucian, Arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, îndeamnă la fraternitate şi dialog între creştini. "Precum ne-a îndemnat Sfântul Părinte Papa Francisc pe 2 iunie 2019 la Blaj, pe Câmpia Libertăţii: 'Fiţi mărturisitori ai libertăţii şi ai milostivirii, făcând să aibă întâietate fraternitatea şi dialogul asupra diviziunilor, punând accent pe fraternitatea de sânge care îşi găseşte originea în perioada de suferinţă în care creştinii, divizaţi de-a lungul istoriei, s-au descoperit a fi mai apropiaţi şi mai solidari'. (...) Vino Doamne şi trimite Îngerii Tăi sfinţi spre a ne aduce şi nouă Vestea cea Bună că Tu eşti cu noi. (...) Ochii Tăi senini, Pruncule iubit, au culoarea Paradisului. Şi în aceşti ochi ne oglindim cu toţii, fiii lui Dumnezeu, fiii lacrimilor Maicii Tale", afirmă şi înaltul ierarh greco-catolic în pastorala de Crăciun.

* * *

Naşterea Domnului s-a petrecut pe vremea regelui Irod cel Mare, care domnea peste Galileea (Nazaretul) şi Iudeea (unde era Betleemul). Amândouă regiunile făceau parte din Imperiului Roman şi erau guvernate de un procurator. Imperiul era condus de Octavian Augustus (27 î.Hr - 14 d.Hr). În acea perioadă, a fost dispusă de autorităţi organizarea unui recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor.

Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, mergând cu Iosif de la Nazaret la Betleem, spre a împlini porunca autorităţilor, Sfânta Fecioară Maria a născut pe Iisus într-un staul de animale de la marginea cetăţii. Acolo, la marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci şi tot acolo, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie spre a lăsa lângă copilul sărac daruri împărăteşti.

Sărbătoarea anuală a Naşterii cu trup a Domnului Iisus Hristos este cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă, în ordinea cronologică a vieţii Mântuitorului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)