Statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria de la Şumuleu Ciuc va fi scoasă din biserica fraciscană, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, şi va fi dusă la altarul de unde Papa Francisc va oficia Sfânta Liturghie, a declarat, pentru AGERPRES, părintele Veres Stelian, membru în comisia de organizare a vizitei papale.

Statuia făcătoare de minuni nu este scoasă din biserică în mod obişunuit, atunci când are loc marele pelerinaj de Rusaliile Catolice de la Şumuleu Ciuc, lângă altarul în aer liber fiind adusă o replică a acesteia. De această dată, statuia sculptată în lemn de tei, cu o înălţime de 2,27 metri, cea mai mare de acest fel din lume, care are vechime de peste 500 ani, va fi urcată pe munte şi va împodobi altarul de unde Suvernul Pontif va oficia slujba în data de 1 iunie.

Părintele Veres Stelian a precizat că scoatea statuii originale din biserică are legătură şi cu faptul că Papa Francisc va oferi sanctuarului marian de la Şumuleu Ciuc un trandafir din aur, aşa cum face la toate locurile mari de pelerinaj dedicate Fecioarei Maria.

Potrivit sursei citate, trandafirul de aur este unul dintre cele mai vechi şi mai nobile daruri pe care suveranii pontifi le fac marilor sanctuare ale lumii, iar până în 1922 un astfel de trandafir se oferea şi unei persoane pe care Sfântul Părinte o respecta în mod deosebit.

"Din 1922 acest dar se face doar acelor locuri de pelerinaj unde în mod deosebit Sfintei Fecioare Maria i se aduce un cult deosebit, acelor sanctuare care sunt foarte vechi, la fel ca şi Şumuleu Ciuc, şi acesta este motivul pentru care Sfântul Părinte aduce acest cadou şi la Şumuleu Ciuc. (...) Sfânta Fecioară (statuia făcătoare de minuni-nr) va fi dusă pe munte şi acesta este unul dintre motive pentru care este dusă, pentru ca Sfântul Părinte să poată să ofere acest trandafir. În mod obişnuit nu se face acest lucru, dar tocmai faptul că e ocazie unică şi Sfântul Părinte este acolo, în mijlocul poporului, cea mai dragă comoară a noastră, Sfânta Fecioară Maria este dusă acolo, să fie în mijlocul oamenilor şi aproape de Sfântul Părinte", a spus părintele Veres.

Statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Şumuleu Ciuc a fost scoasă ultima oară din biserică în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, când a fost dusă la biserica franciscană din Cluj-Napoca, pentru a fi protejată.

"Statuia a fost dusă la Cluj-Napoca, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a fi protejată. Aici se păstrează şi astăzi acel altar unde a stat statuia Sfintei Fecioare. Se spune că în timpul bombardamentelor, unul dintre preoţi a intrat în acea ladă în care era ascunsă Sfânta Fecioară şi a îmbrăţişat-o, ca nimic să nu poată să o rănească şi scrie acest preot că toate ferestrele bisericii s-au spart (...) şi auzea cum cioburile cad peste cutia unde era Fecioara Maria, dar nu a putut să-i aducă niciun prejudiciu", a arătat părinele Veres Stelian.

Potrivit site-ului oficial al evenimentului, www.pontifex.ro, Şumuleu Ciuc "a primit statutul de loc de pelerinaj încă din anul 1444, de la Papa Eugen al IV-lea, pentru a-i ajuta pe călugării franciscani de aici în demersul lor de a construi o nouă biserică în locul în care cultul Sfintei Fecioare adună laolaltă în mod constant credincioşii din localităţile din împrejurime".

Aceeaşi sursă menţionează că "acest cult al Fecioarei rezidă în vechea credinţă dinainte de creştinism a maghiarilor, multe elemente din cultul zeiţei Lunii fiind atribuite Sfintei Fecioare".

Mănăstirea de la baza muntelui Şumuleu, care adăposteşte statuia făcătoare de minuni, aparţine franciscanilor observanţi, iar hramul este cel al Sfintei Fecioare Maria.

Veniţi la Şumuleu Ciuc în prima jumătate a secolului XV, călugării franciscani au construit o biserică în stil gotic, care în următoarele patru secole a fost transformată, completată şi reconstruită de mai multe ori.

Biserica veche a fost incendiată de tătari, în 1661, dar, ca prin minune, au rămas neatinse statuia Fecioarei şi altarul Sfântului Anton. Cu timpul, statuii i-au fost atribuit puteri tămăduitoare şi tot mai multe persoane vin în fiecare an la Şumuleu pentru a-i cere ajutorul.

Cunoscută şi ca "Femeia îmbrăcată în soare" sau "Madona care plânge", statuia făcătoare de minuni o reprezintă pe Fecioara Maria învăluită în razele soarelui, având sub picioare globul pământesc şi luna şi purtând în jurul capului o coroană formată din 12 stele.

În mâna dreaptă a Fecioarei Mariei se află sceptrul împărătesc, iar pe braţul stâng îl poartă pe Pruncul Iisus, amândoi au capetele încoronate. Literatura de specialitate datează statuia la începutul secolului al XVI-lea.

Site-ul oficial al vizitei papale arată că "în anul 1798 Batthyány Ignác, episcop de Alba Iulia, a declarat-o făcătoare de minuni şi i-a dat titlul de Maică ajutătoare".

La statuia făcătoare de minuni din biserica franciscană se urcă pe nişte scări, iar la picioarele sale se află o rugăciune în limbile maghiară şi română, pe care oricine o poate rosti. Credincioşii care ajung la picioarele sale şi se uită spre statuie vor avea impresia că Fecioara Maria lăcrimează şi că privirea sa îi urmăreşte peste tot.

De-a lungul anilor, statuii i s-au atribuit sute de vindecări miraculoase şi dorinţe împlinite, dovadă stând obiectele de metal amplasate pe pereţii bisericii, donate de cei ale căror rugăciuni au fost ascultate.

De altfel, oamenii locului spun că unul dintre miracole este acela că statuia, care a scăpat neatinsă când biserica a fost incendiată de tătari, i-a ajutat să-şi păstreze credinţa catolică, în 1567, când principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, a încercat să le impună religia unitariană.

De atunci, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, catolicii de limba maghiară din întreaga lume, cărora li se alătură şi catolici de limbă română şi chiar ortodocşi, vin la biserica Sfintei Fecioare Maria din Şumuleu Ciuc şi se roagă la statuia făcătoare de minuni, în cadrul celui mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală şi de Est. AGERPRES / (A - AS - autor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: pontifex.ro