Mai multe ONG-uri din Alba au transmis o scrisoare Papei Francisc în care îi adresează rugămintea ca, în cadrul vizitei pe care o va efectua în România, să identifice o soluţie de punere în valoare a ruinelor primei biserici creştine din Transilvania, estimată că a fost ridicată în jurul anului 950, aflată pe un teren ce aparţine Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia, respectiv pe esplanada Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Mihail".

Totodată, Suveranul Pontif este rugat să acorde sprijinul şi prin intermediul departamentelor de istorie şi arhivă ale Vaticanului, unde ar putea fi identificate mai multe date şi informaţii cu privire la această biserică din secolul al X-lea.

Semnatarii scrisorii arată că, "din cauza lipsei unui proiect de conservare şi punere în valoare" a vestigiilor descoperite în 2011, ruinele au fost îngropate la loc, în pământ.

"În contextul dat, vă rugăm să analizaţi posibilitatea punerii în valoare a ruinelor acestei prime biserici creştine din Transilvania, aflată pe un teren ce aparţine Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia şi ne-am bucura dacă, cu sprijinul departamentelor de istorie şi arhivă ale Vaticanului, am putea afla mai multe date şi informaţii cu privire la această construcţie ecleziastă (persoanele ce au slujit aici, condiţiile istorice de la acea vreme etc.), într-o perioadă când biserica nu era divizată", se arată în scrisoarea adresată Suveranului Pontif.

Semnatarii menţionează că au apreciat că pot să întreprindă acest demers având în vedere "deschiderea existentă între cele două biserici surori, catolică şi ortodoxă".

Aceştia mai precizează că, în urma demersurilor pe care le-au întreprins, ruinele bisericii au fost clasate anul trecut în Lista Monumentelor Istorice de valoare naţională şi universală.

Apelul a fost adresat într-o scrisoare, în limbile italiană şi română, având ca destinatari şi Preşedinţia şi Guvernul României, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia şi Arhidiaceza Romano-Catolică Bucureşti, Arhieparhia Majoră Greco-Catolică de Alba Iulia şi Făgăraş.

Apelul este semnat de către Fundaţia "Alba Iulia 1918, pentru unitatea şi integritatea României", Asociaţia Naţională Cultul Eroilor "Regina Maria" - Filiala Alba, Redacţia Revistei "DACOROMANIA", Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război "Regele Ferdinand" - Filiala Alba, Despărţământul "Eugen Hulea" al ASTRA - Alba Iulia, Asociaţia Naţională a cadrelor militare în rezervă şi retragere "Al.I. Cuza" - Filiala "Gemina" Alba, Societatea Cultural - Patriotică "Avram Iancu" Alba Iulia, Asociaţia Pensionarilor "Speranţa" - Filiala Alba, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic - Filiala Alba şi Asociaţia "Pro Gârbova de Sus".

În 2011, a avut loc cea mai spectaculoasă descoperire de vestigii din Evul Mediu înregistrată în ultimul secol la Alba Iulia, în timpul unor intervenţii pe terenul din faţa Catedralei Romano-Catolice, când au fost scoase la iveală ruinele celei mai vechi biserici din oraş, posibil din secolul al X-lea.

Arheologul Daniela Marcu Istrate arăta, la vremea respectivă, că biserica ar putea fi cea mai veche din Transilvania şi că ea ar putea fi cea în care a slujit episcopul Hierotheus, care a avut misiunea de a creştina populaţia acestei regiuni, în jurul anului 950.

La o distanţă de circa 24 de metri vest de Catedrala Romano-Catolică au fost descoperite, la o adâncime medie de un metru, ruinele unei abside semicirculare, aparţinând unei biserici medievale timpurii. Absida are fundaţii late de 1,15 metri, din bolovani de piatră şi rare fragmente de cărămidă, şi o deschidere estimată la 6 metri. Din aceste măsurători rezultă că biserica a fost o construcţie impunătoare, care a dat axul celor două catedrale romano-catolice, fără să fie însă suprapusă de acestea.

Specialiştii cred că această biserică ar putea fi o ctitorie a principelui Gyula, creştinat la Constantinopol şi întors în Tourkia împreună cu episcopul Hierotheus, sau, de asemenea, este posibil ca lăcaşul de cult să fie o ctitorie din jurul anului 1000 a regelui Ştefan.

Ruina descoperită în mod accidental în timpul lucrărilor de amenajare a drumului şi de modernizare a instalaţiei de apă este, fără îndoială, susţinea Daniela Marcu Istrate, cea mai veche biserică din Alba Iulia, în oricare dintre variante fiind construită înainte de separarea oficială a Romei de Constantinopol, în 1054.

"Deşi se află sub pământ şi încă nu cunoaştem caracteristicile ei, putem spune că este un monument istoric de o valoare excepţională", a apreciat arheologul.

În 1009, regele Ştefan a fondat Episcopia de Ardeal, cu reşedinţa la Alba Iulia. Dintre episcopiile fondate de Sfântul Ştefan, s-a păstrat în forma sa medievală doar catedrala episcopală din Alba Iulia. AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Oana Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)