Catedrala Mântuirii Neamului, simbol al poporului român închinat eroilor neamului din toate timpurile, a fost sfinţită în acest an, pe 25 noiembrie, la împlinirea unui secol de la Marea Unire, impresionantul edificiu, finalizat în proporţie de 95%, urmând a fi terminat în aproximativ trei ani.

Evenimentul a avut un puternic ecou în rândul opiniei publice, fiind considerat de unele voci drept unicul proiect naţional al României în Anul Centenar.

"În Catedrală suntem toţi. O ţară de guralivi şi de tăcuţi, de săraci şi bogaţi, de uituci şi de recunoscători. (...) De fapt, turla mare a Catedralei e sus, pe Caraiman, împodobită de Crucea alcătuită din oţelul înfrângerii noastre dintâi, transformată, prin sânge românesc, în victoria de la 1 Decembrie 1918. Aşa este şi Catedrala. A preluat în ea toate înfrângerile şi umilirile noastre din ultimii 100 de ani. Şi se înalţă ca o biruinţă. Va schimba numai viaţa celor care-l caută pe Dumnezeu mereu şi cu insistenţa soldaţilor pe front ce ştiu că-şi apără familia şi neamul. Pentru ceilalţi, superficialii, nu e cazul schimbării lor ori găsirii lui Dumnezeu. (...) Catedrala e ţara", spunea părintele Constantin Necula într-un interviu acordat AGERPRES în luna noiembrie.

Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO

Încă de vineri, 23 noiembrie, a sosit la Bucureşti, Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, înaltul ierarh urmând să participe pe 25 noiembrie la slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale. În aceeaşi zi a ajuns în România şi o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Mitropolitul de Patra, Hrisostom, care a adus o raclă purtând Cinstita Mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Racla a rămas în Catedrala Patriarhală din Dealul Mitropoliei până pe 24 noiembrie, când a fost dusă spre închinare în pridvorul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului. Ulterior, a fost aşezată la ieşirea din Sfântul Altar, împreună cu moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina pentru a fi cinstite de către credincioşi.

Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO

În seara zilei de 24 noiembrie Patriarhul Daniel a oficiat, împreună cu alţi ierarhi, în Catedrala Mântuirii Neamului, o slujbă de pomenire a eroilor români. Cu acest prilej a fost aşezată "cu evlavie şi recunoştinţă" sub Sfânta Masă a Altarului catedralei lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războiul Balcanic din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918. "Listele au fost puse la dispoziţia Patriarhiei Române de către Ministerul Apărării Naţionale", a precizat patriarhul Daniel.

Slujba de sfinţire a noi catedrale a avut loc pe 25 noiembrie. Aproximativ 45.000 de persoane şi 2000 de invitaţi a asistat la ceremonia religioasă, printre oficialităţile prezente numărându-se premierul Viorica Dăncilă, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, precum şi numeroşi oameni politici şi de cultură. Mulţi dintre cei prezenţi la eveniment pe platoul din faţa edificiului, veniţi, din toată ţara, erau îmbrăcaţi în costume populare şi cu steaguri tricolore şi ale Patriarhiei.

Slujba Acatistului Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina a început în faţa catedralei la ora 8,00. Ceremonia religioasă a continuat în faţa Sfintei Mese a Altarului, la ora 9,00, cu slujba de sfinţire a Altarului, oficiată de Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, Patriarhul BOR, Daniel, cu un sobor de 60 ierarhi preoţi şi diaconi.

"Cu ajutorul lui Dumnezeu, am sfinţit altarul acestei catedrale numită a Mântuirii Neamului, sau Catedrala Naţională. Dăm slavă lui Dumnezeu şi mulţumim tuturor celor care ne-au ajutat şi care ne vor ajuta în continuare. Pentru, că aşa cum se vede, mai sunt unele lucrări pentru terminarea turlei pantocrator, turlei centrale, iar după aceea urmează pictarea bisericii în mozaic. Sperăm ca peste trei ani să revenim la sfinţirea picturii în această catedrală", a spus patriarhul, după citirea Actului de sfinţire, la sfârşitul slujbei.

Documentul trece în revistă istoria ridicării Catedralei Mântuirii Neamului, începând din 1877, când s-a resimţit necesitatea construirii unui asemenea edificiu în Bucureşti, şi până în prezent, când s-a săvârşit slujba de târnosire a lăcaşului. Actul este semnat de Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, de Patriarhul BOR, Daniel, de Mitropolitul de Patra, Hrisostom, şi de toţi înalţii ierarhi prezenţi la slujbă.

În predica rostită la finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, a afirmat că, prin sfinţirea acestui lăcaş de cult, Dealul Arsenalului, pe care a fost construită catedrala, s-a transformat în dealul păcii.

Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO

"Astăzi, prin sfinţirea catedralei cu hramul Înălţarea Domnului şi Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Dealul Arsenalului, adică al locului în care se reparau şi se depozitau arme, s-a transformat în dealul păcii şi al sfinţeniei, în dealul harului şi binecuvântării, nu numai pentru Bucureşti, ci şi pentru întreaga Românie. Marele far duhovnicesc a aprins pe culmea lui Noua Catedrală şi Biserică Patriarhală. Va străluci până în depărtări lumina lui Hristos şi va transmite mesajul speranţei şi al mântuirii celor de-aproape şi celor de departe", a spus Sanctitatea Sa.

Importanţa ridicării noului lăcaş de cult a fost evidenţiată şi de Mitropolitul Hrisostom de Patra, care a subliniat în cuvântul său că "Sfântul Apostol Andrei ne uneşte spiritual" cu Grecia.

Cu aceeaşi ocazie, premierul Viorica Dăncilă a declarat că acest edificiu - Catedrala Mântuirii Neamului - este realizarea românilor şi a României, ea precizând că ne putem mândri cu acest proiect pe care trebuie să-l poarte în suflet toţi cetăţenii ţării. De asemenea, vicepremierul şi ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu, a afirmat că românii meritau o catedrală precum aceea a Mântuirii Neamului, ridicarea sa fiind un semn de unitate naţională.

Totodată, finanţatorul FCSB, Gigi Becali, a afirmat că a contribuit cu două milioane de euro la ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, pe care o consideră cea mai mare realizare a României din ultima sută de ani.

Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO

La pelerinajul de la Sfintele Moaşte nu au lipsit îmbrâncelile. Mai mulţi credincioşi care aşteptau să ajungă la moaştele Sfântului Andrei aflate în Catedrala Mântuirii Neamului au încercat să forţeze cordonul de jandarmi, desfăşurat pentru a asigura accesul controlat spre catedrală. Echipajele pompierilor SMURD prezente la slujbă şi pelerinaj au acordat pe 25 noiembrie, până la ora 18,00, îngrijiri medicale pentru 105 persoane, dintre care nouă au fost transportate la spital.

De remarcat că ISU Bucureşti-Ilfov preciza în acea zi că edificiul Catedrala Mântuirii Neamului nu are autorizaţie pentru siguranţa la incendiu, întrucât construcţia nu este finalizată. Instituţia menţiona că a aplicat constructorului o amendă contravenţională în valoare de 10.000 de lei pentru încălcarea normelor de securitate la incendiu, precizând că a înştiinţat Mitropolia Munteniei şi Dobrogei - Arhiepiscopia Bucureştilor că, în condiţiile date, acesta poartă întreaga responsabilitate pentru siguranţa participanţilor la eveniment.

Pe 30 noiembrie, patriarhul a oficiat o nouă Sfântă Liturghie în catedrală, cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.

Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO

Zilele Sfinţirii Catedralei, 25-30 noiembrie, au fost prelungite până duminică seara, 2 decembrie, pentru a răspunde interesului românilor - peste 100.000 potrivit Patriarhiei Române - de a vizita şi de a se închina în altarul nou sfinţit al catedralei. Veniţi din toată ţara şi din Diaspora, aceştia s-au închinat, în altarul unde se află moaşte ale martirilor, dar şi numele celor peste 350.000 eroi ai neamului cunoscuţi.

* * * *
Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenţei de stat în urma războiului din 1877-1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe de Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, precizează http://basilica.ro/.

După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei Catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.

Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii Catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.

Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care-l sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.

Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO

Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, pentru cele cinci biserici "răstignite", dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Proiectul a fost asumat şi de stat prin Legea 376/2007 care prevedea: "Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale".

Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie, a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârşitul anului 2010 începând lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Catedrala Naţională este construită în proporţie de 95%, stadiul 'la roşu', urmând ca în viitorul apropiat să fie finalizate cupolele şi turla Pantocrator. Din 2010 până în 2018, statul şi Biserica au cheltuit aproximativ 110 milioane euro pentru construcţie.

Catedrala Naţională va avea hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, întrucât avem responsabilitatea de a omagia eroii neamului. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ca urmare a evlaviei pe care o au credincioşii faţă de încreştinătorul poporului nostru şi ocrotitorul românilor de pretutindeni. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)