Mii de pelerini din ţară şi din străinătate au luat parte la acest sfârşit de săptămână la slujbele oficiate în Bazilica papală 'Maica Harurilor' din interiorul Mănăstirii Maria - Radna, din Lipova, judeţul Arad, cu ocazia Solemnităţii Naşterii Sfintei Fecioare Maria, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţi, supranumită 'Crăciunul toamnei'.

Slujbele au fost oficiate în limbile bulgară, maghiară, croată, germană şi română, iar la miezul nopţii de vineri spre sâmbătă a fost oficiată o slujbă specială pentru pelerinii de etnie rromă.

"Primii pelerini au început să sosească în cursul zilei de joi, continuând însă să sosească în număr mare, atât vineri cât şi sâmbătă, aşa încât numărul acestora a ajuns în cele trei zile să se apropie de 20.000. Conform unei vechi tradiţii, unii dintre aceştia, mult mai puţini însă ca odinioară, au străbătut drumul de acasă până la mănăstire pe jos, unii dintre ei chiar de la peste 150 de kilometri", a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, părintele Andrei Reinholz, preotul paroh al Bazilicii papale 'Maica Harurilor'.

Sărbătoarea hramului Bazilicii papale 'Maica Harurilor' din incinta Mănăstirii Maria - Radna a început, de fapt, joi după-masă, odată cu sosirea primilor credincioşi, între care se aflau, potrivit tradiţiei, etnici bulgari romano-catolici din comunele timişene Breştea şi Dudeştii Vechi, dar şi din comuna arădeană Vinga. Aceştia, alături de preoţii lor, şi-au petrecut noaptea pe dealul din spatele mănăstirii, spunând rugăciuni şi intonând cântări religioase, nu înainte de a asculta Sfintele liturghii oficiate în limbile bulgară şi română.

În continuare au sosit pelerini de etnie croată din judeţul Caraş-Severin, dar şi de etnie maghiară din judeţele Timiş, Arad, Bihor Sălaj, din Ungaria, credincioşi greco-catolici din Bihor şi Arad, precum şi credincioşi ortodocşi din Lipova şi din localităţile învecinate.

Sărbătoarea hramului Bazilicii papale 'Maica Harurilor' din Mănăstirea Maria - Radna a început vineri, odată cu oficierea primelor liturghii care, potrivit tradiţiei, au fost rostite în limba bulgară de preoţii din localităţile amintite.

După oficierea liturghiilor, cu toţii au plecat în procesiune pe dealul din spatele bazilicii, pentru a parcurge 'Drumul Crucii' amenajat pe acest deal. La final, întreaga procesiune a înconjurat altarul bisericii, iar înainte de a ieşi din biserică, cu toţii s-au rugat la icoana Sfintei Fecioare Maria aflată în altar.

Întreaga noapte de vineri spre sâmbătă, Bazilica a rămas deschisă pentru cei care au dorit să îşi petreacă noaptea aici, în rugăciune, la miezul nopţii fiind oficiată Sfânta Liturghie în limba română, la care au fost invitaţi să ia parte, în mod special, credincioşii de etnie rromă.

Sâmbătă, ziua când s-a prăznuit în acest an Naşterea Sfintei Fecioare Maria, cel mai important moment al sărbătorii a fost cel al celebrării Sfintei Liturghii Pontificale în limbile română, maghiară, germană, de către Primatul Bisericii Romano- Catolice din Ungaria, Eminenţa Sa Cardinalul Erdo Peter, de la Esztergom; E.S. Msgr. Bocskei Laszlo, episcop al Diocezei de Oradea Mare şi Episcopul Emerit Msgr E.S. Dr. h. c. Martin Roos din Dioceza de Timişoara, alături de un mare număr de preoţi, urmată de procesiunea cu Preasfântul Sacrament.

Totodată, pe dealul din spatele Bazilicii Papale a fost oficiată Sfânta Liturghie pentru credincioşii greco-catolici.

La final, tot pe dealul din spatele bazilicii, credincioşii au parcurs 'Drumul Crucii', în timp ce preoţii au oficiat slujbele în limbile română, maghiară şi germană.

Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului s-a încheiat cu Sfânta Liturghie în limba română, celebrată de părintele paroh Andrei Reinholz.

Tot cu ocazia acestei mari sărbători creştine, credincioşii au scormonit pământul pe dealul din spatele mănăstirii, în căutarea unor seminţe care, potrivit tradiţiei, ar fi 'lacrimile Maicii Domnului' şi care se zice că ar avea puteri miraculoase.

'După ce ascultă slujba, credincioşii scormonesc pământul în pădurea de stejari din spatele mănăstirii, culegând nişte muguri despre care se spune că sunt lacrimile Fecioarei Maria, muguri pe care îi găsesc doar în această zi şi care îi feresc de boli şi necaz', a mai spus părintele Andrei Reinholz.

Aflată la 35 km depărtare de municipiul Arad, Mănăstirea Maria - Radna este unul din cele mai însemnate locuri de pelerinaj romano- catolic din România. De câteva ori pe an aici se organizează pelerinaje, pelerinii şi vizitatorii care sosesc aici fiind atât credincioşi din Dieceza de Timişoara, de care aparţine mănăstirea, ci şi din diecezele învecinate sau din Ungaria.

Originea acestor pelerinaje poate fi căutată în anul 1707, când Aradul era bântuit de o puternică epidemie de ciumă. Potrivit legendei, grav bolnavă de ciumă, soţia unui soldat dintr-un regiment poposit la Arad a avut un moment de profeţie cu puţin înainte de a simţi că îi vine sfârşitul, spunându-le celor apropiaţi că singura cale de a scăpa de ciuma care bântuia Aradul era un pelerinaj la Radna. Legenda spune că toţi aceia care au ascultat-o şi au făcut pelerinajul au scăpat de groaznica boală.

Potrivit datelor istorice, prima mănăstire franciscană a fost înfiinţată aici, în anul 1325, de călugări franciscani veniţi din Bosnia. În anul 1520, a fost ridicată aici prima capelă, pentru ca în anul 1626 mănăstirea franciscanilor să fie reînfiinţată la Radna. În septembrie 1695, vechea biserică a fost incendiată de turci, ea arzând până la temelie. Din incendiu a scăpat însă intactă o icoană a Maicii Domnului, ce fusese dăruită bisericii de Gheorghe Vriconosa din Bosnia, în anul 1668.

Datorită acestui miracol, biserica a fost reconstruită. Este construită în stil baroc, având o lungime de 63 m, o lăţime de 16 m şi o înălţime interioară de 21 m. Înălţimea exterioară, împreună cu turnurile care au fost supraînălţate în anul 1911, este de 67 m, dominând împrejurimile.

În biserică este păstrată icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, rama de argint în care este montată (înaltă de 3,30 m şi lată de 2,7 m), fiind confecţionată între anii 1769 - 1771, la Viena, în atelierul bijutierului Joseph Moser, această operă de artă fiind unică în această parte a Europei. În anul 1820, pe icoană au fost aplicate două coroane din aur şi pietre preţioase, o donaţie a cardinalului Ungariei, Alexander de Rudnay, a cărui inimă este păstrată în această bazilică, din anul 1821.

Noul altar din marmură albă de Carrara a fost creat, în anul 1895, de sculptorul Toth Istvan din Budapesta. Statuile sfinţilor Iacob şi Ana, înalte de 3 m, care pot fi văzute în incinta bisericii, au fost realizate de sculptorul Ferdinand Stuefflesser, din Tirolia, tavanul fiind pictat în anul 1762 de vienezul Ferdinand Schiessl.

Orga a fost realizată, în anul 1905, în atelierul renumitului meşter Carl Leopold Wegenstein din Timişoara. Orga are 26 de registre cu 1580 de tuburi distribuite pe două manuale şi pedalier.

După 1948, pelerinajele au fost interzise, ele fiind reluate timid, cu o mai mică amploare, în anii '70. Anul 1990, însă, a adus un nou început pentru viaţa religioasă a mănăstirii.

În anul 1992, mănăstirea Maria Radna a fost ridicată la rang de Bazilică Papală Minor, de către Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea. În mod obişnuit, liturghiile de duminică se oficiază aici în limbile română, maghiară şi germană.

Bazilica Papală Maria Radna a fost resfinţită, în august 2015, după ce a fost restaurată complet, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene, din fonduri guvernamentale şi din donaţii ale enoriaşilor.

Potrivit unor studii efectuate de specialişti, Bazilica Papală Maria Radna este cel mai de succes obiectiv turistic din judeţul Arad, fiind vizitată, în medie, în fiecare zi, de peste 200 de turişti, atât din România, cât şi din alte ţări. AGERPRES /(AS- autor Ioan Weisl; editor: Mihai Simionescu, editor online: Daniela Juncu)